Tot mai multe firme nu mai reușesc să facă față costurilor, iar în august 2026 au fost înregistrate 805 dosare de insolvență. București, Cluj și Timișoara se află în topul orașelor cu cele mai multe firme ajunse în această situație, conform Realitatea PLUS.
Dezastru total în economia românească. În urma măsurilor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan, mulți antreprenori și-au pus lacătul pe ușă. În august 2026, au fost înregistrate 805 dosare de insolvență, mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut. București, Cluj și Timișoara sunt în topul orașelor unde s-au înregistrat cele mai multe firme care au intrat în insolvență. Antreprenorii vorbesc despre clienți mai puțini, costuri tot mai mari și profitabilitate în scădere.
Cum resimt antreprenorii austeritatea impusă de Guvernul Bolojan?
Cătălin Mahu, patronul unor restaurante din Capitală, spune că numeroase afaceri din domeniu au dispărut într-un timp foarte scurt, iar cei care au rămas pe piață încearcă să reducă cheltuielile și să reziste până când situația se va îmbunătăți.
„Adevărul este că și eu știu foarte multe restaurante care au dispărut peste noapte, asta este situația. Încercăm să facem economii peste tot, încercăm să reducem profitabilitatea, de fapt, asta s-a și redus, și așteptăm vremuri mai bune.”
Situația este resimțită direct de antreprenori, în condițiile în care costurile cresc, iar numărul clienților scade.
De ce sunt mai puțini clienți în restaurante?
Cătălin Mahu spune că una dintre principalele probleme este reducerea puterii de cumpărare. Oamenii au aceleași venituri, dar trebuie să suporte prețuri mai mari la energie, combustibil și alte produse și servicii, astfel că rămân cu mai puțini bani pentru ieșiri la restaurant.
„Realitatea este că în acest moment sunt mai puțini clienți decât de obicei. Dar haideți să ne uităm puțin la cauze. În secunda când au crescut prețurile, în secunda când a crescut costul la energie, combustibil, oamenii rămânând cu aceeași bani ca și venituri, practic le rămân mai puțini bani în buzunar.”
Antreprenorul arată că până și o reducere aparent mică a frecvenței cu care oamenii ies în oraș poate produce o scădere importantă a veniturilor restaurantelor.
Cât poate pierde un restaurant dacă oamenii ies mai rar în oraș?
Cătălin Mahu dă exemplul unui cuplu care obișnuia să meargă la restaurant de trei ori în două săptămâni, dar care, din cauza costurilor mai mari, reduce ieșirile la două.
„Și atunci, dacă un cuplu ieșea de trei ori în două săptămâni la restaurant și acum iese de două ori în două săptămâni la restaurant, e un exemplu banal,, înseamnă din start o scădere cu 33%.”
Problema nu se oprește însă la numărul mai mic de clienți. Antreprenorul spune că scade și valoarea medie a cumpărăturilor, fenomen vizibil inclusiv în supermarketuri.
De ce spun antreprenorii că nu mai au de unde să acopere costurile?
În timp ce veniturile scad, cheltuielile firmelor rămân ridicate sau continuă să crească. Utilitățile sunt mai scumpe, chiriile trebuie plătite în continuare, iar salariile angajaților nu pot fi amânate.
„Dacă... la fel cum se întâmplă și în supermarketuri, bonul mediu scade, iarăși o sursă de scădere a veniturilor. Și atunci, în condițiile în care utilitățile cresc, chiriile rămân la fel, salariile trebuie și ele să fie date oamenilor, nu mai ai de unde.” În acest context, cele 805 dosare de insolvență înregistrate în august 2026 arată presiunea tot mai mare asupra mediului de afaceri, în timp ce antreprenorii încearcă să reducă cheltuielile și să supraviețuiască unei perioade în care atât consumul, cât și profitabilitatea sunt în scădere.
