Ce nu ai voie să faci în Sâmbăta lui Lazăr
La sate, pe vremuri, se practicau de Florii și câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe. Năframa era furată de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer.
Sperau, în acest fel, să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare, informează traditii-superstitii.ro.
În sâmbăta lui Lazăr, la sate, femeile nu torc deloc. Pentru ca nu cumva morții, care așteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ.
De asemenea, nu se spală, nu se coace și credincioșii încearcă să trăiască în cumpătare.
În fiecare comunitate, în faţa lăcaşurilor de cult ortodoxe, se intonează cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, care era prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.
Fetele colindă casele oamenilor și poartă pe cap cunune cu flori de câmp. Una dintre fete, care poartă numele de Lăzăriţa, se îmbracă în mireasă.
Copiii colindă vecinii și prietenii cu crengi de salcie sfințite de către preot. Copiii povestesc prin cântece despre Iisus și sunt primiți cu multă bucurie de către gospodari, care le oferă ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite de Paște.
Gospodinele pregătesc de Sâmbăta lui Lazăr plăcinte, pe care le dau vecinilor, rudelor și musafirilor.
Fetele tinere, în schimb, plantează flori, deoarece acestea vor avea multe flori.
Fetele mai mici, îmbracate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr. Gospodarii le cinstesc cu ouă, pe care ele cu mamele lor le vor vopsi în Joia Mare.
