Ce au descoperit cercetătorii
Conform studiului, indivizii care au raportat niveluri ridicate de bunăstare psihologică și un sens clar al vieții au prezentat un risc cu 28% mai mic de a dezvolta demență pe parcursul perioadei de monitorizare. Rezultatul rămâne valabil chiar și atunci când sunt luați în calcul factori precum educația, prezența simptomelor de depresie sau predispoziția genetică la Alzheimer (genei APOE4).
Această legătură sugerează că a avea un scop în viață funcționează ca un factor protector independent, iar efectul său benefic este comparabil cu cel al unor tratamente medicamentoase, dar fără efectele secundare și costurile acestora.
Cum a fost realizată cercetarea UC Davis
Echipa de cercetători a urmărit peste 13.000 de adulți cu vârste de peste 45 de ani, pe o perioadă de până la 15 ani. La începutul studiului, toți participanții aveau o funcționare cognitivă normală. Aceștia au completat un chestionar bazat pe scala Ryff de bunăstare psihologică, un instrument recunoscut la nivel internațional.
Pentru a evalua evoluția sănătății cognitive, specialiștii au realizat teste prin telefon la fiecare doi ani. Analiza datelor a arătat că persoanele cu un sentiment puternic de scop au manifestat o reziliență cognitivă crescută, iar declinul cognitiv a fost întârziat în mod semnificativ.
Sensul în viață prelungește sănătatea cognitivă
Descoperirile UC Davis confirmă că bunăstarea psihologică joacă un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă. „Nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să te gândești la ce dă sens vieții tale”, punctează neurologul Thomas Wingo.
Un scop clar și activitățile care dau semnificație existenței nu doar că aduc satisfacție personală, ci devin un instrument puternic și accesibil pentru protejarea creierului și întârzierea demenței pe termen lung, scrie aceeași sursă.
