Practic, asociația profesională a aeroporturilor a fost personalizată în jurul său, ca și cum funcția ar fi fost pe viață. Specialiștii în drept spun că o asemenea prevedere este cel puțin imorală, pentru că încalcă principiul rotației democratice a funcțiilor și ridică semne de întrebare inclusiv privind legalitatea, având în vedere că OG 26/2000 prevede alegerea periodică a organelor de conducere, nu nominalizarea eternă a unei persoane.
Figura grea a aviației românești nu este străină de scandaluri
În 2017, DNA l-a trimis în judecată pentru luare de mită, anchetatorii susținând că ar fi primit o vilă de peste 300.000 de euro. Șase ani mai târziu, instanța a constatat prescripția, dar a dispus confiscarea imobilului. Iar în decembrie 2024, dosarul a fost retrimis la rejudecare, păstrând deschisă o pată serioasă asupra celui care timp de 26 de ani a condus AAR cu mână de fier. Ciceo se pare că încasează lunar salariu de la asociația aeroporturilor în jur de 4.000 euro.
Deși controlează al doilea aeroport din România ca număr de pasageri, bilanțul de la Cluj ridică multe semne de întrebare. În 2025, terminalul nu are încă burduf (acel pod care leagă avionul direct de clădire), în timp ce Iașiul are, Craiova are, până și Tulcea are. Pentru un aeroport de talia Clujului, diferența e greu de justificat.
În interiorul AAR, tot mai multe voci acuză că organizația nu mai funcționează ca o platformă comună, ci ca un instrument de promovare a intereselor de la Cluj. Ciceo este considerat o persoană extrem de influentă, cu rețele puternice, dar și cu legături toxice în aviație și politică. Mai mult, chiar și pe plan local a rămas fără sprijin: președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, nu îl mai susține.
15 septembrie este ziua decisivă: se încheie „era Ciceo”?
Convocarea Adunării Generale Extraordinare a venit din partea unei treimi din membrii permanenți ai AAR, inclusiv aeroporturi mari precum București, Iași sau Timișoara. Pe ordinea de zi figurează revocarea lui David Ciceo și a întregului Consiliu Director, alegerea unei noi conduceri și modificarea statutului, pentru a elimina prevederile care i-ar asigura acestuia un loc automat în board chiar și după pierderea funcției.
Nemulțumirile au atins un punct critic. România a depășit 25 de milioane de pasageri anual, aeroporturile regionale se dezvoltă într-un ritm accelerat, iar industria are nevoie de o voce comună credibilă în fața companiilor aeriene și a instituțiilor europene. În acest context, perpetuarea unei conduceri concentrate într-un singur nume, cu un trecut penal și cu statut „croșetat” pe măsura sa, a devenit de neacceptat pentru tot mai mulți membri.
Pe 15 septembrie se va decide dacă „era Ciceo” continuă sau dacă asistăm la sfârșitul unui capitol dominat de un singur om. Oricare va fi rezultatul, un lucru e sigur: aviația românească intră într-o nouă etapă, iar de data aceasta schimbarea pare inevitabilă.
