Transgaz construieşte infrastructura de pe teritoriul României, din coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), Faza 1 - un proiect susţinut de Comisia Europeană, important la nivel naţional şi regional pentru că duce la diversificarea surselor de gaz.
Compania de stat Transgaz ar putea rămâne însă fără bani de investiții, în condițiile în care statul absoarbe mare parte din profit și în acest an.
Acționarii Transgaz trebuie să decidă, pe 7 iunie, dacă vor primi 50% sau 90% din profit ca dividende.
Propunerea de 50% vine din partea Consiliului de administrație, deoarece compania are nevoie de bani pentru investiții, iar cea de 90% din partea statului, pentru că este nevoie de bani la bugetul de stat.
Nu este singura problemă cu care se confruntă BRUA: gazoductul ar putea să nu mai ajungă în Austria, operatorul sistemului de gaze din Ungaria, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia, contrar proiectului UE
Proiectul BRUA - Faza 1 presupune construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş, în lungime de 479 km, cu diametru de 32' (Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar. Valoarea totală estimată pentru Faza I este de 478,6 milioane euro.
În cadrul BRUA - Faza I, Transgaz lucrează deja, din 14 aprilie, la cele 3 staţii de comprimare gaze de la Podişor, Jupa şi Bibeşti, 40% din cheltuielile eligibile estimate fiind acoperite de Uniunea Europeană, printr-un grant în valoare 179,3 milioane de euro.
Statul lasă Transgaz fără bani de investiţii, deşi e prima vioară în gazoductul BRUA
Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, s-a declarat mulţumit de modul în care Transgaz a gestionat până în prezent lucrările pentru proiectul BRUA şi a subliniat importanţa respectării calendarului lucrărilor.
"Proiectul este unul strategic pentru România, pentru Ministerul Economiei şi pentru Transgaz. Calendarul lucrărilor trebuie respectat cu stricteţe, pentru că este un proiect de investiţii mult prea important ca să existe devieri de la grafic. Ştiu că Transgaz este implicat şi în alte proiecte de anvergură, cum este cel din Republica Moldova, şi am încredere în capacitatea companiei de a acorda proiectului BRUA importanţa cuvenită", a afirmat Dănuţ Andruşcă.
Directorul General al Transgaz, Ion Sterian, a declarat la rândul său că transportatorul naţional de gaze are resursele şi capacitatea necesare pentru finalizarea proiectului BRUA, cu respectarea angajamentelor financiare şi a termenelor asumate.
Guşă: Proiectul BRUA, care este construit şi de către Transgaz, deranjează în primul rând Rusia
La finalizarea fazei I a proiectului BRUA se va asigura fluxul bidirecțional de gaze naturale spre: Bulgaria- prin interconectorul Giurgiu-Ruse, 1,5 miliarde Smc/an (171.000 Smc/h), la 30 bar la graniţă și Ungaria, prin interconectorul Horia-Csanadpalota, a 1,75 miliarde Smc/an (200.000 Smc/h), la 40 bar la graniţă.
Transgaz critică foamea de bani a Guvernului. Gazul din Marea Neagră ar putea ocoli România
Reprezentanţii Transgaz au susținut în urmă cu câteva săptămâni că va fi imposibilă finanţarea proiectelor strategice ale companiei dacă peste 90% din profit va merge către acţionari sub formă de dividende, potrivit unor documente postate pe site-ul companiei.
Astfel, în convocatorul şedinţei Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) din 7 iunie, Consiliul de Administraţie al Transgaz propune acordarea unui dividend de 25,22 lei pe acţiune, iar Ministerul Economiei, acţionarul majoritar, a cerut un dividend de 45,38 de lei pe acţiune.
Aceasta ar însemna că societatea propune ca 50,8% din profit să meargă către dividende, iar restul, către investiţii, în timp ce Ministerul Economiei propune ca dividendele să însemne 91,7% din profit.
Consiliul de Administraţie al companiei argumentează că, potrivit unui memorandum din 8 februarie 2018, reprezentanţii statului pot propune ca peste 90% din profit să fie acordat acţionarilor, însă explică faptul că 'punerea în aplicare a prevederilor memorandumului poate atrage imposibilitatea Transgaz de a finanţa proiecte de dezvoltare strategice cu încadrare în termenele de îndatorare impuse prin contractele de finanţare'.
