Alegeri locale 2020 Vezi rezultatele parțiale

ANAR: Calitatea apelor subterane din România este încă necorespunzătoare

Tuesday, 13 October 2009, 14:09 Sursă: NewsIn

"Chiar dacă în timp s-a constatat o tendinţă de scădere a influenţei surselor de poluare asupra acviferelor freatice, datorată reducerii semnificative în ultimii ani a volumului producţiei industriale şi al producţiei agro-zootehnice, dar şi prin punerea în practică a măsurilor de epurare a apelor uzate, totuşi calitatea apelor subterane a rămas încă necorespunzătoare din cauza ritmului lent de autoepurare a acestora", se mai arată în comunicatul transmis de ANAR.

Cele mai afectate sunt zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotări cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajungând în subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor ne-impermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor), cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate).

Astfel, potrivit Raportului realizat de ANAR pentru Comisia Europeană, despre modul de implementare a directivei privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, la nivelul anilor 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi reprezentau perimetrele a 251 de localităţi din 34 de judeţe şi 10 bazine hidrografice, adică 1.217.147 ha (circa 8,2% din totalul suprafeţei terenurilor agricole).

"Rezultatele obţinute în perioada 2004-2007, precum şi necesitatea redelimitării zonelor vulnerabile (care se realizează odată la patru ani) au impus extinderea suprafaţelor zonelor declarate ca vulnerabile, incluzând şi zonele potenţial vulnerabile, de la 8,2% la 58%, din suprafaţa ţării. Astfel, la nivel naţional, s-au identificat 1.963 de localităţi, reprezentând 137.565 km² (circa 58% din suprafaţa ţării)", se arată în comunicatul trasmis de Apele Române.

ANAR supraveghează concentraţiile de nitraţi din apele de suprafaţă şi subterane în secţiunile/forajele de control şi verifică starea de eutrofizare a apelor (ape dulci şi ape costiere). Concentraţia limită de nitraţi în apă este de 50 mg/l, având în vedere standardele în vigoare.

Ultimul Raport către Comisia Europeană are la bază analizele efectuate de Administraţia Naţională Apele Române pentru 1.301 secţiuni pentru apele de suprafaţă şi pentru 1.373 de puncte de monitorizare în cazul apelor subterane, în perioada 2004 – 2007.

Din punct de vedere al concentraţiilor de azotaţi, raportul arată că 89,22% dintre punctele de monitorizare au valori medii sub limita de 50 mg/l, iar 75,31% dintre acestea au valori maxime sub limita menţionată.

"Concentraţii ridicate de azotaţi sunt înregistrate în apele subterane situate în zona de câmpie (Câmpia Română, Câmpia de Vest) şi mai puţin în zona de podiş (Podişul Moldovei şi Depresiunea Colinară a Transilvaniei)", se mai arată în raport.

Cele două surse majore, cu pondere importantă în poluarea apelor subterane cu azotaţi sunt spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii, precum şi apa de suprafaţă (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotaţi.

Acestor două surse, ce au un caracter cvasipermanent, li se adaugă cele cu caracter aleator, generate de aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. De asemenea, se înregistrează depăşiri, în special în zona platformelor marilor combinate chimice (sau a fostelor combinate), dar acestea sunt în general punctiforme, întâlnite preponderent în incinta acestora, constituind totuşi un pericol destul de serios de contaminare a acviferelor din zonă, având în vedere caracterul hidrodinamic şi conductivitatea hidraulică a apei.

"Deşi concentraţiile de nitraţi din apă nu depăşesc valoarea de 50 mg/l, în ceea ce priveşte apele tranzitorii, costiere şi marine, se poate înregistra fenomenul de eutrofizare (înflorire algală), în toate secţiunile de monitorizare, la Marea Neagră, în special în perioadele de vară, în principal, din cauza aportului de nutrienţi şi a temperaturii ridicate a apei", atenţionează ANAR.

Pe lângă activităţile agricole, o contribuţie importantă la poluarea cu azotaţi şi nutrienţi, în general, o au şi aglomerările umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de colectare (canalizare) şi al staţiilor de epurare (lipsa acestora, lipsa unor trepte de epurare, funcţionarea defectuoasă etc.).

Vezi mai multe


Alte articole din: Ultimele Stiri
Alte articole din: Ultimele Stiri