ANAR: Calitatea apelor subterane din România este încă necorespunzătoare

"Chiar dacă în timp s-a constatat o tendință de scădere a influenței surselor de poluare asupra acviferelor freatice, datorată reducerii semnificative în ultimii ani a volumului producției industriale și al producției agro-zootehnice, dar și prin punerea în practică a măsurilor de epurare a apelor uzate, totuși calitatea apelor subterane a rămas încă necorespunzătoare din cauza ritmului lent de autoepurare a acestora", se mai arată în comunicatul transmis de ANAR.

Cele mai afectate sunt zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotări cu instalații edilitare, deșeurile lichide ajungând în subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor ne-impermeabilizate, a șanțurilor și rigolelor), cât și indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deșeuri menajere improvizate).

Astfel, potrivit Raportului realizat de ANAR pentru Comisia Europeană, despre modul de implementare a directivei privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, la nivelul anilor 2004-2007, zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați reprezentau perimetrele a 251 de localități din 34 de județe și 10 bazine hidrografice, adică 1.217.147 ha (circa 8,2% din totalul suprafeței terenurilor agricole).

"Rezultatele obținute în perioada 2004-2007, precum și necesitatea redelimitării zonelor vulnerabile (care se realizează odată la patru ani) au impus extinderea suprafațelor zonelor declarate ca vulnerabile, incluzând și zonele potențial vulnerabile, de la 8,2% la 58%, din suprafața țării. Astfel, la nivel național, s-au identificat 1.963 de localități, reprezentând 137.565 km² (circa 58% din suprafața țării)", se arată în comunicatul trasmis de Apele Române.

ANAR supraveghează concentrațiile de nitrați din apele de suprafață și subterane în secțiunile/forajele de control și verifică starea de eutrofizare a apelor (ape dulci și ape costiere). Concentrația limită de nitrați în apă este de 50 mg/l, având în vedere standardele în vigoare.

Ultimul Raport către Comisia Europeană are la bază analizele efectuate de Administrația Națională Apele Române pentru 1.301 secțiuni pentru apele de suprafață și pentru 1.373 de puncte de monitorizare în cazul apelor subterane, în perioada 2004 – 2007.

Din punct de vedere al concentrațiilor de azotați, raportul arată că 89,22% dintre punctele de monitorizare au valori medii sub limita de 50 mg/l, iar 75,31% dintre acestea au valori maxime sub limita menționată.

"Concentrații ridicate de azotați sunt înregistrate în apele subterane situate în zona de câmpie (Câmpia Română, Câmpia de Vest) și mai puțin în zona de podiș (Podișul Moldovei și Depresiunea Colinară a Transilvaniei)", se mai arată în raport.

Cele două surse majore, cu pondere importantă în poluarea apelor subterane cu azotați sunt spălarea permanentă a solului impregnat cu oxizi de azot de precipitațiile atmosferice și apa de la irigații, precum și apa de suprafață (râuri, lacuri) în care s-au evacuat ape uzate încărcate cu azotați.

Acestor două surse, ce au un caracter cvasipermanent, li se adaugă cele cu caracter aleator, generate de aplicarea îngrășămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile. De asemenea, se înregistrează depășiri, în special în zona platformelor marilor combinate chimice (sau a fostelor combinate), dar acestea sunt în general punctiforme, întâlnite preponderent în incinta acestora, constituind totuși un pericol destul de serios de contaminare a acviferelor din zonă, având în vedere caracterul hidrodinamic și conductivitatea hidraulică a apei.

"Deși concentrațiile de nitrați din apă nu depășesc valoarea de 50 mg/l, în ceea ce privește apele tranzitorii, costiere și marine, se poate înregistra fenomenul de eutrofizare (înflorire algală), în toate secțiunile de monitorizare, la Marea Neagră, în special în perioadele de vară, în principal, din cauza aportului de nutrienți și a temperaturii ridicate a apei", atenționează ANAR.

Pe lângă activitățile agricole, o contribuție importantă la poluarea cu azotați și nutrienți, în general, o au și aglomerările umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de colectare (canalizare) și al stațiilor de epurare (lipsa acestora, lipsa unor trepte de epurare, funcționarea defectuoasă etc.).