Smartphone-urile și computerele se vor actualiza automat, însă ceasurile mecanice vor trebui ajustate manual.
Controverse și poziția Uniunii Europene
Deși există propuneri de renunțare la schimbarea orei de două ori pe an, sistemul actual rămâne în vigoare. În 2018, peste 60 de europarlamentari au solicitat Comisiei Europene să elimine ora de vară, iar un sondaj realizat în același an a arătat că 84% dintre europeni sunt împotriva schimbării sezoniere a ceasului.
Directiva europeană privind renunțarea la schimbarea orei nu a fost adoptată, deoarece toate statele membre trebuie să se pună de acord asupra menținerii permanente a orei de vară sau a orei de iarnă. Inițial, termenul limită era 1 aprilie 2020, dar a fost amânat din cauza pandemiei Covid-19.
Prin urmare, România va aplica în continuare schimbarea orei, conform practicii tradiționale: ultima duminică din martie – ora de vară, ultima duminică din octombrie – ora de iarnă.
Efecte asupra sănătății
Specialiștii avertizează că trecerea la ora de iarnă poate avea efecte asupra somnului, stării emoționale și sănătății cardiovasculare:
Insomnie și tulburări de somn, mai ales în primele zile;
Creșterea riscului de infarct în primele 3 zile după modificare;
Accidente rutiere mai frecvente în prima lună, din cauza oboselii;
Anxietate și schimbări de dispoziție temporare.
Psihologii recomandă adaptarea progresivă a corpului:
Trezirea cu 15-20 de minute mai devreme în zilele dinaintea schimbării;
Modificarea programului de culcare cu 10-15 minute mai devreme;
Expunerea la lumină naturală timp de 15 minute dimineața;
Reducerea consumului de alcool și cafea;
Odihnă suplimentară prin somn de după-amiază.
Istoria schimbării orei
Schimbarea orei a fost introdusă în timpul Primului Război Mondial pentru economii de energie și reintrodusă în anii ’70. În UE, directiva privind ora de vară a intrat în vigoare în 1980, iar forma actuală datează din 2001.
România se află în zona Europei de Est, alături de Bulgaria, Grecia, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania.
