_5f04b13bbc.jpg)
Precizările vin în urma unor afirmații publice făcute de medicul Flavia Groșan, care a scris duminică pe Facebook că un bărbat nevaccinat ar fi început să prezinte simptome după o relație intimă cu partenera sa vaccinată.
„Nu există nicio dovadă științifică care să susțină ideea unui 'shedding vaccinal'- adică a eliminarii de particule virale infecțioase de la o persoană vaccinată cu unul dintre vaccinurile anti COVID-19 disponibile. Dimpotrivă, toate studiile făcute la persoane vaccinate au arătat că ARNm conținut în vaccin și proteina S codificată dispar după o perioadă scurtă, nu persistă în organism mai mult de o lună (majoritar în ganglionii limfactici, unde stimulează sistemul imun) și, foarte important, nu sunt excretate din organism și nu se pot transmite altor persoane. Proteina S codificată de ARNm este prezentată celulelor imune și procesată de acestea pentru a genera anticorpi și celule T care neutralizează virusul și nu poate produce particule virale infecțioase”, a afirmat Comisia pe Facebook.
Reprezentanții Comisiei de Microbiologie mai subliniază că nu există nicio bază științifică pentru ideea transmiterii ARN-ului mesager sau a proteinei Spike de la persoane vaccinate către cele nevaccinate sau către mediul înconjurător. În plus, nu există nicio posibilitate de îmbolnăvire din cauza vaccinului, prin contact direct, indirect sau intim între o persoană vaccinată și una nevaccinată.
Potrivit aceleiași surse, shedding vaccinal cu eliminare de particule virale nu apare decât în cazul vaccinurilor vii atenuate (ex: vaccinul polio oral, vaccinul ROR, etc), care se replică în interiorul organismului pentru un număr limitat de pasaje - ceea ce este considerat un avantaj al acestor vaccinuri, pentru că permite introducerea unui virus atenuat (neinfecțios) în comunitate și protecția unui număr mai mare de persoane.
Totodată, comisia susține că vaccinurile anti-COVID cu ARNm, precum Pfizer-BioNTech și Moderna, nu sunt vaccinuri vii atenuate, nu conțin virus viu, ci doar instrucțiuni necesare producției temporare de proteină spike.
De asemenea, arată sursa citată, toate studiile largi desfășurate inclusiv în România, pe perioade lungi de timp, atât pe persoane vaccinate, cât și pe persoane nevaccinate, care au trecut, simptomatic sau asimptomatic, prin infecția SARS CoV-2, au arătat atât persistența anticorpilor anti-S, cât și a răspunsului imun celular protector.
