Pentru a analiza schimbările survenite în creier pe durata pandemiei, echipa condusă de dr. Ali-Reza Mohammadi-Nejad a folosit algoritmi avansați de inteligență artificială și imagini de rezonanță magnetică (RMN) preluate din baza de date UK Biobank. Au fost studiate peste 15.000 de scanări, comparând structura cerebrală înregistrată înainte și după declanșarea pandemiei. La persoanele neinfectate cu COVID-19 s-au observat reduceri semnificative ale volumului materiei cenușii și albe, ambele componente importante ale creierului legate de funcționarea cognitivă și semne directe ale îmbătrânirii neurologice accelerate.
„Chiar și la indivizii care nu au contractat virusul, factorii de stres psihosocial din pandemie, precum izolarea și stresul constant, au dus la o accelerare a îmbătrânirii creierului cu aproximativ cinci luni,” a explicat echipa de cercetare.
Cine este cel mai afectat?
Analiza detaliată a relevat faptul că bărbații și persoanele provenind din medii socio-economice defavorizate au înregistrat cel mai pronunțat declin în volumul materiei grise și albe. Această observație sugerează că vulnerabilitatea neurologică indusă de pandemie este influențată de factori de mediu și sociali, iar accesul la resurse și sprijin poate juca un rol crucial în protejarea sănătății cerebrale.
Țara în care a reizbucnit epidemia de COVID-19. Este alertă medicală
Impactul la persoanele infectate și simptomele cognitive
Cazurile persoanelor care au trecut efectiv prin boala COVID-19 au prezentat schimbări suplimentare, manifestate prin încetinirea vitezei de procesare cognitivă și diminarea flexibilității mentale. Studiul publicat în revista Nature pune în evidență că aceste modificări cognitive sunt o combinație a efectelor virale directe și a impactului psihosocial prin care trec pacienții infectați.
Neuroplasticitatea ca speranță pentru recuperare
Vestea încurajatoare care răzbate din aceste cercetări este faptul că creierul uman posedă o capacitate remarcabilă de adaptare, cunoscută sub numele de neuroplasticitate. Aceasta înseamnă că, printr-un mediu stabil, rutine sănătoase și intervenții eficiente în gestionarea stresului, multe dintre efectele negative asupra creierului cauzate de pandemie ar putea fi inversate sau ameliorate considerabil în timp.
