De ce nu se poate trăi fără pancreas

Pancreasul este a doua glandă, ca mărime, după ficat, şi are mai multe roluri. Acesta este responsabil de secreţia insulinei, care controlează nivelul zahărului în sânge şi secreţia enzimelor digestive şi a unor hormoni. Rolul dublu duce şi la o serie de probleme care pe care pancreasul le poate provoca. În cazul diabetului de tip 1, pancreasul nu mai produce insulină, dar produce enzime digestive. În fibroza chistică sau în pancreatita cronică, sunt afectate atât producţia de insulină, cât şi cea de enzime.

Cea mai gravă boală a acestui organ este, însă, de departe, cancerul pancreatic, care în general nu dă simptome decât în stadiile finale. Numai 15% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi în timp util, iar boala revine în 85% din cazuri la cei operaţi. Doar aproximativ 25-30% dintre pacienţi supravieţuiesc la cinci ani de la diagnostic, potrivit Adevărul.

Operaţia de îndepărtare a pancreasului, parţială sau totală, este una dintre cele mai riscante din medicină, aşa că este efectuată foarte rar. Există în lume foarte puţini oameni care au trecut printr-o astfel de operaţie şi trăiesc fără pancreas. Pancreatectomia întâmpină complicaţii în 41% din cazuri, cea mai gravă dintre acestea fiind sângerarea post-operaţie, care creşte riscul de mortalitate cu 20-50%.

O pancreatectomie atrage automat după sine o serie de boli care afectează mult calitatea vieţii celui supus la această intervenţie iar, în final, riscurile sunt mai mari decât eventualele beneficii. Una dintre ele este insufucienţa pancreatică, şi apare pentru că mâncarea nu mai poate fi procesată normal cu ajutorul enzimelor produse de pancreas. Secreţia de insulină este, de asemenea, imposibilă, pacientul devenind, din momentul operaţiei, şi diabetic.