În fiecare an, România, la fel ca toate țările din Uniunea Europeană, trece prin schimbarea orei. Este un obicei care stârnește mereu discuții și păreri împărțite. La început, ideea era să economisim energie și să profităm mai mult de lumina naturală. Astăzi însă, tot mai mulți oameni vorbesc despre efectele pe care le are asupra vieții de zi cu zi și asupra sănătății.
În 2025, vom trece din nou prin această schimbare. Mulți se întreabă când se face exact, de ce mai este nevoie de ea și ce efecte are asupra organismului. Trecerea la ora de iarnă aduce un ceas în plus de somn, dar poate da peste cap ritmul biologic. Asta înseamnă că ne poate influența starea de spirit, nivelul de energie și chiar sănătatea.
De ani buni, Uniunea Europeană discută despre renunțarea la această practică. Până atunci însă, e important să știm nu doar data la care se schimbă ora, ci și cum să ne adaptăm mai ușor pentru a trece peste efectele neplăcute.
Când trecem la ora de iarnă
Schimbarea orei în România are loc după un calendar european clar. În 2025, trecerea la ora de iarnă se va face în noaptea de 25 spre 26 octombrie, adică duminică dimineața, la ora 4:00. Atunci, ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4:00 devine 3:00. Practic, vom dormi cu o oră mai mult.
Această modificare se face mereu în ultimul weekend din octombrie. Telefoanele, calculatoarele și tabletele își schimbă singure ora, dar ceasurile clasice trebuie reglate manual. Dacă ai călătorii planificate sau întâlniri importante în acea perioadă, e bine să ții cont de schimbare. Programul mijloacelor de transport, al consultațiilor medicale sau al evenimentelor se va adapta după noua oră.
Revenirea la ora de vară va fi în noaptea de 29 spre 30 martie 2025. Atunci, ceasurile se dau înainte cu o oră, de la 3:00 la 4:00. Deși pierdem o oră de somn, câștigăm zile mai lungi și mai multă lumină seara.
De ce se schimbă ora: ora de vară vs. ora de iarnă
Schimbarea orei a apărut pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial. Ideea era să se folosească mai bine lumina naturală și să se economisească energie. Practic, oamenii își potriveau programul cu orele de lumină și aveau nevoie de mai puțină electricitate pentru iluminat.
În România, sistemul a fost introdus oficial în 1979, în perioada comunistă. După Revoluție a rămas în vigoare, iar din 2007, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, ne-am aliniat regulilor europene. Ora de vară înseamnă ceasurile date înainte cu o oră, de la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui octombrie. Astfel, serile sunt mai lungi și avem mai multă lumină naturală. Ora de iarnă este ora standard, cea normală pentru fusul orar. România este pe Eastern European Time (EET): UTC+2 iarna și UTC+3 vara.
Când trecem la ora de iarnă, diminețile sunt mai luminoase, dar seara se lasă întunericul mai repede. Totuși, avantajele economice nu mai sunt atât de clare ca în trecut. Studiile recente arată că economiile de energie sunt foarte mici sau chiar inexistente, pentru că acum principalele consumuri vin din încălzire, aer condiționat și aparate electronice, nu din iluminat.
Cum ne afectează schimbarea orei sănătatea și somnul
Schimbarea orei pare un detaliu mic, dar poate avea efecte vizibile asupra sănătății și somnului. Corpul nostru are un „ceas intern”, numit ritm circadian, care reglează somnul, energia, hormonii și multe alte funcții importante, conform NPR.org.
Cea mai rapidă schimbare se simte la somn. Chiar și o oră în plus sau în minus ne poate da peste cap câteva zile. Când trecem la ora de iarnă, mulți oameni se trezesc mai devreme decât ar vrea, pentru că organismul rămâne setat pe vechiul program. Copiii și animalele resimt și mai tare această schimbare, iar asta afectează întreaga familie.
Întunericul care se lasă mai repede poate influența starea de spirit. Nivelul de serotonină, „hormonul fericirii”, scade, în timp ce melatonina, „hormonul somnului”, crește. Rezultatul poate fi oboseală, lipsă de chef și chiar depresie sezonieră.
Cercetările arată și un impact asupra inimii. Numărul infarctelor crește în zilele imediat următoare schimbării orei, mai ales primăvara, când trecem la ora de vară. Organismul depune efort să se adapteze, iar cei cu probleme cardiace sunt mai expuși.
Și productivitatea are de suferit. La serviciu, apar mai multe greșeli și accidente în primele zile. În trafic, șoferii obosiți pot fi mai predispuși la incidente. În plus, schimbarea orei poate afecta și imunitatea. Somnul dereglat și stresul de adaptare pot slăbi apărarea organismului, exact în perioada în care virozele și răcelile sunt mai frecvente.
Sfaturi pentru adaptarea mai ușoară la ora de iarnă
Deși nu putem evita schimbarea orei, există câteva obiceiuri simple care ne pot ajuta să trecem mai ușor peste ea.
- În primul rând, încearcă să-ți ajustezi treptat programul. Cu câteva zile înainte, culcă-te cu 10-15 minute mai devreme, ca organismul să se obișnuiască fără șocul de o oră.
- Stai cât mai mult la lumină naturală, mai ales dimineața. O plimbare de 15-20 de minute în aer liber poate face minuni pentru energie și stare de spirit.
- Evită cafeaua și alte stimulente după-amiaza și seara. În locul lor, alege un ceai relaxant, cum ar fi mușețel sau lavandă.
- Ține un program de somn cât mai constant, chiar și în weekend. Culcă-te și trezește-te la ore apropiate, pentru ca organismul să-și regleze ritmul mai repede.
- Ai grijă ca dormitorul să fie liniștit, întunecat și răcoros, undeva între 16 și 19 grade. Perdelele opace sau o mască pentru ochi pot fi de mare ajutor.
- Fă mișcare în mod regulat, dar evită efortul intens înainte de culcare. Sportul ajută somnul, dar prea târziu poate avea efect invers.
- Și alimentația contează. Nu mânca mese grele înainte de culcare și alege gustări ușoare cu triptofan, banane, nuci, lapte, care favorizează somnul.
- Limitează timpul în fața ecranelor cu cel puțin o oră înainte de culcare. Lumina albastră de la telefon sau laptop încurcă producția de melatonină și poate întârzia adormirea.
Se va renunța definitiv la schimbarea orei în România?
Întrebarea dacă România va renunța definitiv la schimbarea orei este una dintre cele mai dezbătute teme la nivel european în ultimii ani. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică care a atras peste 4,6 milioane de răspunsuri, cea mai mare participare la o consultare europeană până în acel moment. Rezultatele au fost clare: 84% dintre respondenți au fost în favoarea eliminării schimbării orei.
Pe baza acestui feedback, Comisia Europeană a propus în 2018 ca statele membre să poată alege dacă doresc să rămână permanent la ora de vară sau la ora de iarnă, începând cu 2021. Totuși, implementarea acestei decizii s-a dovedit mult mai complexă decât se anticipase inițial.
Provocările implementării sunt multiple. Dacă fiecare țară ar alege independent între ora de vară sau de iarnă, s-ar putea crea un mozaic complicat de fusuri orare în Europa, afectând transportul, comerțul, comunicațiile și coordonarea la nivel european. De exemplu, două țări vecine ar putea avea o diferență de două ore în loc de una, ceea ce ar complica semnificativ activitățile transfrontaliere.
Poziția României în această dezbatere a fost una prudentă. Autoritățile române au subliniat importanța unei abordări coordonate la nivel european, mai degrabă decât acțiuni unilaterale. România a indicat o preferință pentru ora de vară permanentă, argumentând că zilele mai lungi seara ar beneficia activitățile economice, turismul și calitatea vieții.
Cu toate acestea, specialiștii în cronobiologie avertizează că ora de vară permanentă ar putea avea efecte negative asupra sănătății pe termen lung. Organismul uman este mai bine adaptat la ora standard (ora de iarnă), care corespunde mai bine cu ciclurile naturale de lumină. Ora de vară permanentă ar însemna că dimineața va fi întuneric mai mult timp, ceea ce poate afecta trezirea naturală și poate crește riscul unor probleme de sănătate, în special în rândul copiilor și adolescenților.
