Prima și poate cea mai credibilă relatare despre Attila și familia sa vine de la Priscus, un diplomat roman și istoric grec, care în 448 sau 449 d.Hr. a făcut parte dintr-o misiune diplomatică la curtea Imperiului Hun. Potrivit acestuia, Atiila avea 3 consoarte: pe fiica unui șef de trib, al cărei nume nu a fost consemnat, pe Kreka și pe Ildico. Dintre cele trei, Kreka era "titulara", iar Ildico era cea mai nouă cucerire.
Despre soția fără nume s-a speculat că ar fi fost chiar fiica lui Attila, însă majoritatea cercetătorilor acelei perioade susține că este o interpretare greșită. Despre regina titulară, Kreka, diplomatul roman nota că era fermecătoare și sofisticată. Numele ei apare mai apoi și în legendele eroice germanice, transformat în Herka sau Helche.
ILDICO, PASIUNEA FATALĂ A LUI ATTILA
Ildico a reușit să-și eclipseze rivalele. Era o femeie germanică, frumoasă și tânără, probabil cu origini gotice. În ziua nunții a fost petrecere mare, însă a doua zi dimineața, gardienii au descoperit cadavrul regelui hun și pe Ildico plângându-i la căpătâi. Unii savanți susțin că regina cea tânără ar fi fost cea care l-a ucis pe Attila, în urma unui complot pus la cale cu împăratul roman Marcian.
Variantă majoritar acceptată este că Attila a murit în urma sângerării nazale, posibil provocată de excesul de alcool.
