Potrivit acestei surse, România se află în discuții cu Ucraina, a cărei tehnologie pentru drone a fost "testată în luptă pe scară extinsă", pentru a produce drone în cadrul unui proiect finanțat prin inițiativa SAFE a Uniunii Europene de acordare a unor împrumuturi pentru reînarmare.
Această inițiativă este prevăzută cu o finanțare totală de 150 de miliarde de euro, din care statele UE doritoare, dar și state terțe eligibile, vor contracta împrumuturi pentru proiecte militare. Cea mai mare sumă împrumutată din acest total, respectiv 43,7 miliarde de euro, va reveni Poloniei, urmată de România, care va contracta împrumuturi de 16,7 miliarde de euro. Pentru ca un proiect să poată beneficia de împrumuturile SAFE, 65% din valoarea sa trebuie contractată cu companii din statele UE, din Spațiul Economic European sau Ucraina.
SUA au trimis urgent României radare ultraperformante pentru monitorizarea Mării Negre. Dronele rusești, printre țintele vânate
Pe de altă parte, "avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană, dar nimeni nu le are", a indicat sursa citată. "Până atunci, apărarea va fi asimetrică, cu costuri uriașe pentru apărarea antiaeriană, care nu pot fi acoperite decât la nivelul NATO", explică aceeași sursă, citată de Agerpres.
Printre armele antiaeriene de care dispune România, rachetele sol-aer portabile sud-coreene Chiron și tunurile antiaeriene germane Gepard sunt deocamdată opțiunile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru apărarea împotriva dronelor, mai afirmă sursa menționată. Sistemele autopropulsate Gepard sunt amplasate în proximitatea zonelor populate din apropierea graniței cu Ucraina, dar costurile pentru acoperirea întregii frontiere cu astfel de sisteme și operarea lor ar fi prohibitive.
