Conform Agenției Europene de Mediu, România înregistrează anual peste 29.000 de decese premature din cauza poluării aerului, dintre care câteva mii se petrec în București. Particulele fine (PM2.5 și PM10), emise în special de traficul rutier și încălzirea rezidențială, depășesc frecvent limitele OMS. Problema e că de multe ori nici nu știm exact cât de gravă e situația: mai multe stații oficiale de măsurare nu funcționează sau transmit date cu intermitențe. Platformele independente, precum Airly sau aerlive.ro, arată aproape zilnic depășiri în zonele centrale și periferice, dar acestea nu sunt integrate într-o strategie națională sau municipală. Lipsa de transparență și de date coerente lasă loc de negare sau amânare, în timp ce oamenii respiră un aer periculos.
De ce traficul este principalul vinovat
Bucureștiul are peste 1,4 milioane de mașini înmatriculate și alte sute de mii care intră zilnic din Ilfov. Potrivit analizelor de mobilitate, un șofer pierde în medie 150 de ore anual blocat în trafic. Asta înseamnă motoare pornite, frânări succesive, emisii constante și particule care se acumulează în atmosferă.
Intersecțiile mari devin „puncte roșii” ale poluării, unde nivelurile de noxe depășesc pragurile sănătoase de mai multe ori pe zi. Fără o rețea coerentă de pasaje, poduri și drumuri care să fluidizeze circulația, problema rămâne structurală.
Anunțul Agenției Naționale de Mediu după incendiul devastator de la depozitele Antrefrig
Infrastructură de trafic și infrastructură verde
Unele administrații au înțeles legătura directă dintre trafic și poluare și au început să intervină cu măsuri integrate. În Sectorul 3 de exemplu, strategia a fost gândită pe două direcții mari și aplicată într-un ritm rar întâlnit în București:
- Fluidizarea circulației prin infrastructură rutieră majoră. În ultimii ani, Sectorul 3 a reușit să finalizeze trei pasaje într-un timp record, a construit două poduri peste Dâmbovița, a deschis peste 50 de kilometri de drumuri noi și a realizat diverse lucrări de accesibilizare rutieră în zone blocate anterior. Toate aceste investiții au redus semnificativ timpii de așteptare la intersecții, au creat legături rapide între cartiere și au diminuat emisiile produse de mașinile blocate la semafor.
- Campanii masive de plantare. În paralel, administrația a plantat constant peste 10.000 de copaci anual, creând coridoare verzi de-a lungul bulevardelor și în cartiere, cu rol de filtru natural pentru particulele în suspensie și de barieră fonică.
Aceste măsuri nu rezolvă criza poluării din Capitală, dar oferă un model de intervenție concretă și coerentă, care combină infrastructura rutieră cu infrastructura verde. Spre deosebire, în celelalte sectoare măsurile au fost punctuale și fragmentate: un pasaj finalizat cu mari întârzieri în Sectorul 2, un pasaj în Sectorul 4, un drum deschis în Sectorul 6 sau câteva sute de copaci plantați în Sectorul 1, inițiative importante, dar insuficiente pentru a produce un impact semnificativ asupra calității aerului.
Lipsa unei strategii centrale
Problema Bucureștiului este că nu există o strategie unitară la nivel municipal care să coreleze transportul public, fluidizarea traficului și extinderea spațiilor verzi. În plus, sistemul național de monitorizare a calității aerului are găuri mari: stații închise, lipsă de mentenanță și date comunicate cu întârziere. Bucureștiul are nevoie de o rețea funcțională de monitorizare, de o strategie integrată pentru reducerea traficului și extinderea zonelor verzi, dar și de investiții în mobilitate alternativă. Fără aceste măsuri, Capitala va continua să figureze printre orașele europene cu cel mai toxic aer, iar episoadele ca incendiul de ieri nu vor fi decât vârful vizibil al unui iceberg care ne afectează sănătatea în fiecare zi.
