Diplomatul american a subliniat că relația strategică dintre cele două state nu este afectată de această mișcare și că angajamentul SUA față de apărarea Flancului Estic al Alianței rămâne solid.
„În cadrul NATO, aliați precum România demonstrează o capacitate și o responsabilitate sporite. De peste 20 de ani ca aliat NATO, România a colaborat în mod constant cu Statele Unite pentru a îndeplini obiectivele noastre comune de apărare. Acest parteneriat rămâne mai puternic ca niciodată. Statele Unite rămân angajate față de România – ca aliat de încredere al NATO, partener strategic vital și motor al securității în Europa. Prezența noastră puternică și angajamentul nostru durabil față de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul acordat misiunii Eastern Sentry.”, a transmis Whitaker.
Retragerea trupelor americane din România
Administrația Trump pregătește retragerea a câtorva mii de militari americani din România, potrivit informațiilor obținute de publicația ucraineană Kyiv Post. Decizia reprezintă o schimbare semnificativă în abordarea strategică a Statelor Unite, care își reevaluează prioritățile militare la nivel global.
Sursele citate au confirmat că Washingtonul a notificat deja aliații occidentali cu privire la intenția de a reduce efectivele din Europa de Est, inclusiv din România. Un anunț oficial ar urma să fie făcut în perioada următoare, iar măsura are legătură cu o redesenare a posturii militare americane pe plan mondial.
Numărul militarilor afectați de decizie
„Reducerea trupelor nu va depăși mai mult de un batalion”, au transmis trei oficiali americani și europeni, citați sub protecția anonimatului. În armata SUA, un batalion include între câteva sute și aproximativ o mie de soldați.
În prezent, România găzduiește în jur de 2000 de militari americani. Cea mai mare parte dintre aceștia se află la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde sunt dislocați peste 1500 de soldați. În același timp, aproximativ 200 de militari operează sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, iar alți peste 100 se află la Câmpia Turzii.
Contextul strategic al deciziei Pentagonului
Publicația Kyiv Post precizează că această retragere parțială se înscrie într-un plan mai amplu al Pentagonului, care are în vedere redistribuirea resurselor către zone considerate prioritare din punct de vedere geopolitic. Noua strategie militară urmărește consolidarea prezenței americane în emisfera vestică și în regiunea Indo-Pacifică, unde Washingtonul intenționează să contracareze expansiunea influenței Chinei.
Potrivit acelorași surse, această reconfigurare a forțelor nu indică o diminuare a angajamentului Statelor Unite față de aliații europeni, ci o adaptare la realitățile de securitate emergente din alte regiuni ale lumii.
Relația strategică România–SUA rămâne solidă
Mesajul ambasadorului Whitaker vine ca o asigurare directă pentru București, în contextul neliniștilor provocate de decizia de reducere a trupelor. Oficialul american a evidențiat continuitatea parteneriatului și rolul României în arhitectura de apărare a NATO.
România, membră a Alianței Nord-Atlantice din 2004, găzduiește în prezent una dintre cele mai importante baze americane din Europa de Sud-Est. Prezența forțelor SUA pe teritoriul românesc a fost privită constant ca o garanție suplimentară a securității regionale, în special în contextul conflictelor din vecinătatea estică.
Secretarul general NATO vine în România după anunțul retragerii trupelor americane
