Actual· 5 min citire

Măsuri de criză în spitalele din România. DSU anunță că personalul de la Urgențe va fi completat de REZIDENȚI. Gărzile până în anul 3, însă, sunt NEPLĂTITE

Măsuri de criză în spitalele din România / Foto: Profi Media

Măsuri de criză în spitalele din România / Foto: Profi Media

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 5 oct. 2021, 21:19

Raed Arafat a anunțat adoptarea a două ordine de ministru, în contextul crizei Covid-19. Potrivit șefului DSU, acestea prevăd completarea personalului de la unitățile de primiri urgențe cu rezidenți și introducerea turelor de 12 ore la spitalele cu deficit de personal. Asta, în condițiile în care medicii rezidenți aflați în primii doi ani de pregătire efectuează gărzi neplătite peste norma prevăzută în contractul de muncă, după cum a acuzat, în repetate rânduri, Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți din România (SMMR).

"Având în vedere existența unui număr crescut de persoane infectate cu virusul SARS-COV2, precum și apariția zilnică a unor cazuri noi de persoane infectate la nivelul Municipiului București, care mențin o presiune crescândă asupra capacității de gestionare a unității sanitare, (...) ținând seama de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 932/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 10 septembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, secretarul de Stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență emite următorul ORDIN:

Art. 1. Începând cu data de 05.10.2021, medicii rezidenți în specialitatea de medicină de urgență întrerup stagiile pe care le efectuează în alte clinici decât cele de bază și se prezintă la centrele de îndrumare, în vederea includerii în gărzile/turele din cadrul unității de primiri urgențe care asigură îndrumarea în rezidențiat", se arată în ordinul de ministru adoptat.

"Toți rezidenții de medicină de urgență urmează să fie preluați la stagiul de bază, adică la unitățile de primiri urgențe. Sunt mulți rezidenți în stagii, în diferite secții. Urmează să fie preluați la unitățile de primiri urgențe pentru completarea personalului. Iar la nivelul Ministerului Sănătății se discută la acest moment și pentru rezidenții de ATI, pentru anumite măsuri care urmează să fie aplicate, ca să putem să mobilizăm un număr mai mare de rezidenți", a arătat secretarul de stat Raed Arafat, luni, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.

Al doilea ordin, care este valabil, însă, pentru o perioadă de 30 de zile, prevede suspendarea internărilor și intervențiilor chirurgicale, precum și a altor tratamente și investigații medicale care nu reprezintă urgențe și care pot fi reprogramate.

Ordinul, adoptat în contextul creșterii cazurilor de SARS-CoV-2, prevede și introducerea turelor de 12 ore pentru unitățile spitalicești cu deficit de personal. Arafat a menționat că managerii vor organiza programul și că este o "soluție temporară bună" pentru a eficientiza preluarea pacienților în unitățile de primiri urgențe.

"Pentru unitățile spitalicești la care permanența nu se poate asigura doar prin intermediul liniilor de gardă, managerii implementează măsura asigurării permanenței prin ture de 12 ore, pentru întregul personal deficitar, astfel încât personalul respectiv să nu se mai prezinte zilnic la unitate, ci doar în turele în care este programat. Acum, în mare parte, unitățile funcționează așa: ai patru medici, vin toți dimineața, stau până pe la ora unsprezece-unu, după care rămâne un singur medic de gardă, până a doua zi. Presiunea este foarte mare pe un medic, începând cu ora 1,00 până a doua zi, iar medicii ceilalți trei au plecat acasă și vin a doua zi din nou toți medicii și din nou se reia treaba asta. Acolo unde este deficit, se lucrează în ture, ceea ce înseamnă că vine un medic 12 ore - asta este recomandarea, de 12 ore, pentru că este foarte greu să stai 24 de ore - stă 12 ore, pleacă, se odihnește 24 de ore. Mai vine 12 ore, mai face o pauză și așa mai departe", a precizat șeful DSU.

Asociație: Medicii rezidenți aflați în primii doi ani de pregătire efectuează gărzi neplătite

Medicii rezidenți aflați în primii doi ani de pregătire efectuează gărzi neplătite peste norma prevăzută în contractul de muncă, acuză Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți din România, care consideră că este nevoie de implementarea unui sistem de evaluare a cadrelor medicale implicate în pregătirea în rezidențiat.

"Din perspectiva gărzilor efectuate de către medicii rezidenți dorim să semnalăm o practică ilegală diseminată la nivelul întregii structuri de rezidențiat, prin care medicii rezidenți aflați în primii doi ani de pregătire, iar unii dintre ei pe toată perioada rezidențiatului, efectuează gărzi neplătite peste norma prevăzută în contractul de muncă”, arată organizația, într-un comunicat remis 360medical.ro.

Medic, semnal de alarmă: Gărzile medicilor rezidenți sunt muncă forțată, neremunerată - Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu după ce medicul Marian Stamate a reclamat o serie de nemulțumiri, într-o postare pe Facebook.

"Un medic angajat cu contract de muncă cu normă întreagă într-o unitate sanitară are veniturile raportate la două salarii de bază diferite, respectiv până la ora 14:00, este remunerat cu un salariu corespunzător Legii 153 pe 2017, iar în următoarele ore, cele de gardă, munca sa este remunerată corespunzător unui alt salariu de bază respectiv OUG 114/ 2018 (…) S-a ajuns astfel la o situație discriminatorie, medicul de aceeași specialitate, cu aceeași vechime, să fie remunerate diferit, în funcție de raportul pe care acesta îl are cu unitatea sanitară. Dacă este angajat cu normă întreagă va avea gărzile mai prost plătite decât același medic care nu are contract de muncă cu normă întreagă", afirmă medicul.

Potrivit curentul.info, acesta reclamă faptul că gărzile medicilor rezidenți sunt muncă forțată, neremunerată, dar și inechitatea din sistemul spitalelor universitare sau clinice, unde medicii cu funcții de conferențiar sau profesor nu au obligația de gardă, astfel încât nu sunt obligați să presteze o gardă lunară gratuită, în timp ce restul medicilor au această obligație lunară.

A treia problemă sesizată este problema gărzii gratuite în sine, care este obligatorie, ceea ce este "un fapt cu totul nefiresc".

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News