Audierile de astăzi în dosarul campaniei electorale din 2009, în care fostul ministru Elena Udrea este trimisă în judecată pentru infracțiuni de corupție, au fost amânate până pe 3 noiembrie. Avocatul Dan Apostol, cel care o apără de Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostul prședinte, Traian Băsescu, a transmis la dosar o cerere de amânare din motive de sănătate. Potrivit unor surse, se pare că acesta ar fi suspect de a se fi infectat cu COVID-19. La termenul de astăzi, Udrea s-a prezentat însă cu un martor-surpriză. Este vorba despre milionarul Dorin Cocoș, fostul soț al politicianului, care venise pregătit pentru a da declarații în fața magistraților. Cercetarea judecătorească este pe final.
"Sper ca nu ca (vor mai exista astfel de amanari -n.r.) pentru ca si martorii au treaba lor, sunt ocupati, dar din motive de sanatate... Asta spun, sper sa fim toti sanatosi pana la termenul viitor. Termenele sunt scurte, la doua saptamani, deci nu intarziem foarte mult, nu sunt termene la o luna, asa cum se intampla de regula, asa ca n-o sa se intarzie foarte mult. Doamna presedinte, doamna judecator vedem ca are toata disponibilitatea sa fie respectate drepturile la aparare. In acelasi timp, are toata disponibilitatea si sa analizeze toate probele posibile, si cele propuse de noi, si cele propuse de acuzare. In timp util vor fi rezolvate toate situatiile care au aparut", a afirmat Udrea imediat dupa anuntul privind amanarea termenului de astazi, precizand ca mai are probe si martori de adus.
Politicianul a evitat sa comenteze informatiile privind posibila infectare cu coronavirus a avocatului Ioanei Basescu. Cert este că atât acesta, cât și clienta sa au lipsit la termenul de astăzi. Judecătorul de caz a constatat că în lipsa inculpatei, dar și a avocatului acesteia nu pot fi audiați martorii prezenți la instanță pe motiv că nu este asigurat dreptul fundamental al apărării.
Anterior declaratilor făcute după amânarea termenului de astăzi, Elena Udrea a facut cateva precizari referitor la termenul de astazi: "Este o declartie simpla care lamureste o acuzatie a procurorilor total nefoindata. In mod cert, declaratia martorului de aastazi e folositoare in proces. Mai am martori de adus, probe de adus, unele chiar spectaculoase", a afirmat fostul ministru, precizand ca si-ar dori sa se termine cat mai repede acest proces, motivand ca se afla "de 6 ani in situatia asta".
"Dar imi doresc sa administram toate probele pentru ca asa e in Romania: tu trebuie sa iti dovedesti nevinovatia, nu procurorii iti dovedesc nevinovatia. (...) Judecatorii nu au de unde sa stie cum se intampla o camapanie elctorala, cum se finanteaza, cum ajung membrii de partid sa lucreze intr-o campanie electorala și atunci este bine sa vina oameni si sa spuna cum se intampla. (...) Domul Visan (Gelu Visan -n.r.) a reusit sa explice cum se intamplau lucrurile si atunci si aastazi", a mai spus Elena Udrea, explicand ca astazi statul plateste de la guvern campania electorala, in timp ce in 2009 banii veneau de la privat.
"Nu stiu daca e mai bine sau mai rau (cum se intampla acum versus cum se intampla in 2009 legat de finantarea campaniilor electorale -n.r). (...) Nu pot face o estimare (legata de momentul in care se va solutiona procesul -n.r.), depinde ce se mai intampla. Sper ca vom reusi sa adminsitram toate probele si dupa aceea probabil ca nu va dura mult si vom avea si o noua solutie la fond", a declarat fostul ministru, reamintind publicului ca dosarul sau vizeaza plata panouri publicitare din campanie electorala pentru referendumul din 2009.
Legea 334/2006, care reglementează finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, face o distincție între subvenția acordată de la bugetul de stat partidelor politice pentru campania electorală și subvenția acordată anual. Astfel, partidelor le sunt decontate costurile cu campania electorală numai dacă depășesc pragul de 3% la alegeri, scrie zf.ro.
„Contribuțiile candidaților pentru campania electorală proprie sau a formațiunii politice care i-a propus pot proveni numai din donații primite de candidați de la persoane fizice, din venituri proprii ale acestora sau din împrumuturi contractate de aceștia de la persoane fizice sau instituții de credit”, se arată în actul normativ.
Potrivit sursei citate, există și limite maxime pentru contribuțiile candidaților pentru campania electorală: de exemplu, pentru un candidat la o primărie de comună contribuția maximă este de 5 salarii de bază brute minime pe țară pentru, iar pentru un candidat la primăria Bucureștiului limita maximă este de 200 de salarii minime brute.
Suplimentar față de contribuțiile electorale prevăzute, partidul politic sau alianța politică poate contribui la campania electorală proprie cu până la 50 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București. Contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot avea numai următoarele destinații: producția și difuzarea de materiale electorale pe radio sau TV (maxim 40% din totalul cheltuielilor), cheltuieli de difuzare a materialelor electorale în mediul online (maxim 30%) din totalul cheltuielilor, cercetări sociologice (maxim 30% din totalul cheltuielilor cu campania), afișe electorale, broșuri, pliante și alte materiale tipărite.
