O infrastructură fără egal
A treia cea mai bogată țară din Europa, după Luxemburg și Irlanda, Elveția nu oferă doar un standard ridicat de trai, ci și un nivel de protecție civilă rar întâlnit. Spre deosebire de alte state, unde adăposturile antiatomice sunt rezervate în special oficialilor sau persoanelor înstărite, în Elveția acestea sunt accesibile tuturor locuitorilor, fiind integrate în planificarea urbană și finanțate în mare parte de stat.
Ce sunt și cum funcționează buncărele antiatomice
Un buncăr antiatomic este conceput pentru a proteja persoanele aflate în interior de unda de șoc, radiațiile și particulele radioactive rezultate în urma unei detonări nucleare. Aceste structuri sunt amplasate fie la adâncimi considerabile sub pământ, fie în interiorul masivelor muntoase, pentru a maximiza protecția.
Construcțiile sunt proiectate astfel încât să blocheze pătrunderea particulelor radioactive, iar sistemele de ventilație și filtrare asigură aer respirabil pe perioade îndelungate.
Rețeaua impresionantă a Elveției
Elveția găzduiește peste 370.000 de astfel de adăposturi, distribuite în orașe precum Lucerna, Zürich, Lausanne, Gstaad sau Kandersteg. Cel mai mare buncăr al țării, realizat în 1971, putea primi inițial circa 20.000 de persoane. Ulterior, capacitatea a fost redusă la aproximativ 2.000 pentru a optimiza costurile și funcționarea.
Războiul din Ucraina, care a izbucnit în 2022, a determinat autoritățile elvețiene să intensifice investițiile în infrastructura de protecție, readaptând buncărele pentru scenarii ce altădată păreau improbabile. În prezent, acestea pot oferi adăpost întregii populații în cazul unei amenințări nucleare.
Obligație legală: fiecare clădire – cu propriul buncăr
Legislația elvețiană impune ca toate clădirile rezidențiale noi să fie dotate cu un buncăr. Dacă acest lucru nu este posibil, dezvoltatorul este obligat să contribuie financiar la construirea unui adăpost public în apropiere. Ulterior, statul preia responsabilitatea întreținerii.
Ce facilități oferă un buncăr elvețian
Adăposturile sunt proiectate pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung. Printre dotările standard se numără:
sisteme de filtrare a aerului cu o durată de viață de până la 40 de ani
uși etanșe care împiedică pătrunderea unor substanțe radioactive
pereți groși ce mențin o temperatură stabilă
generatoare electrice pentru funcționarea echipamentelor
paturi și spații de odihnă
provizii de alimente distribuite de autorități
Cu toate acestea, experții subliniază că niciun adăpost civil nu poate face față unei explozii nucleare directe.
Rezistența lor depinde de distanța față de epicentrul deflagrației. Buncărele militare sunt construite după standarde superioare, însă scopul celor civile este de a salva cât mai multe vieți în situații de risc major.
