Cât de rău este amidonul din alimente? Nutriționiștii spun că nu e „dușmanul” - contează sursa și procesarea

Amidonul în sine nu este rău pentru organism, dar totul depinde de tipul de amidon, de cantitate și de contextul alimentar în care îl consumi.

Amidonuri „bune” (rezistente / complexe)

Acestea provin din alimente integrale precum:

cartofi (mai ales răciți, înseamnă amidon rezistent)

linte, fasole, năut

ovăz, orez brun, quinoa

Beneficii

Se digeră lent, deci oferă energie constantă

Hrănesc flora intestinală (prebiotic)

Ajută la controlul glicemiei și al colesterolului

2. Amidonuri „rele” (rafinate / ultraprocesate)

Le găsești în:

făină albă (pâine albă, paste albe, patiserie)

amidon de porumb modificat (în sosuri, snacksuri, produse procesate)

Probleme:

Se digeră rapid, iar asta înseamnă creșteri bruște de glicemie și insulină

Pot favoriza acumularea de grăsime abdominală

Asociate cu un risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare (dacă sunt consumate frecvent și în exces)

Concluzie simplă:

Amidonul nu e „dușmanul”, dar contează foarte mult sursa și procesarea.

 Amidon din surse naturale + minim procesate = benefic

 Amidon rafinat + frecvent consumat = problematic

Vrei să discutăm despre amidon pentru slăbit, pentru diabet sau doar ca informație generală?