Cum se calculează pensia în România
Cuantumul pensiei va fi calculat prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR). VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a legii și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25 de ani. La data intrării în vigoare, VPR este de 81 de lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. În anul 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și ajunge la 2.032 lei.
Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale și a punctelor de stabilitate. Pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare contributiv de 25 de ani, se acordă puncte suplimentare: 0,50 puncte pentru fiecare an peste 25 de ani, 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 de ani și 1 punct pentru fiecare an peste 35 de ani.
Perioade asimilate vechimii
Sunt considerate perioade asimilate vechimii acele perioade în care asiguratul a urmat cursuri universitare de zi, a satisfăcut serviciul militar, a beneficiat de indemnizații de asigurări sociale între 2001 și 2006, a fost în concediu pentru incapacitate temporară de muncă sau a fost în concediu pentru creșterea copilului.
Conform noii legi, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare vor fi majorate la fiecare trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață din România. Dacă speranța de viață crește, aceste stagii și vârsta de pensionare vor fi ajustate corespunzător.
Începând din ianuarie 2035, vârsta de pensionare pentru femei va fi egală cu cea a bărbaților, adică 65 de ani. Stagiul minim de cotizare va fi de 15 ani, iar stagiul complet de cotizare va fi de 35 de ani. Anexa 5 din lege prezintă etapele de creștere a vârstei de pensionare pentru femei, începând cu luna ianuarie 2030.
Beneficii pentru femei
Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii, a explicat că, deși vârsta de pensionare pentru femei va crește la 65 de ani până în 2035, există două beneficii importante pentru femei. Vârsta de pensionare se reduce cu șase luni pentru fiecare copil născut și crescut până la vârsta de 16 ani, și concediul pentru creșterea copilului este considerat perioadă contributivă.
„Astăzi vârsta de pensionare pentru femei este de 62 de ani și două luni. Din iulie va fi de 62 de ani și trei luni. Până în 2030, aceasta trebuie să crească la 63 de ani, și până în 2035 aceasta trebuie să crească eșalonat la 65 de ani.
Dar am venit cu două beneficii importante care să reechilibreze, să balanseze, astfel încât prin noua lege a pensiilor să nu pedepsim femeile, chiar dacă a fost un angajament pe care România l-a luat prin PNRR.
Cele două elemente din noua lege sunt faptul că vârsta de pensionare se reduce cu șase luni pentru fiecare copil născut și crescut până la vârsta de 16 ani, pentru proprii copii, și până la 14 ani pentru copiii adoptați, astfel încât să avem o reducere a vârstei de pensionare și să recunoști efortul femeilor.
Iar al doilea element, faptul că în ceea ce privește concediul pentru creșterea copilului, aceasta este considerată perioadă contributivă”, a declarat ministrul Muncii - Simona Bucura Oprescu în cadrul unui post TV.
Pensia anticipată poate fi obținută cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dacă persoana a realizat cu 5 ani mai mult decât stagiul complet de cotizare. Aceasta va fi penalizată pentru fiecare lună de anticipare, cu procente variind de la 0,4% la 0,20%, în funcție de perioada de stagiu realizată peste stagiul complet.
Noile modificări legislative aduc o serie de ajustări menite să coreleze vârsta de pensionare cu evoluția speranței de viață și să recunoască eforturile celor care au contribuit mai mult de 25 de ani. Aceste măsuri vor afecta toți românii, iar ajustările periodice vor asigura o corelare constantă cu realitățile demografice și economice ale țării.
