Dovadă a tensiunilor din ce în ce mai mari din Iran, care se confruntă cu tulburări sociale de o amploare fără precedent după revoluţia islamică din 1979, autorităţile au interzis orice acoperire a evenimentelor de către presa străină. Chiar şi transmiterea de informaţii despre manifestaţia pro-Ahmadinejad, orchestrată de putere, a fost dificilă.
Autorităţile iraniene au interzis marţi presei străine să acopere orice eveniment care nu se află pe "agenda" Ministerului Culturii, inclusiv manifestaţiile calificate drept ilegale.
Televiziunea de stat a difuzat imagini cu mai multe mii de persoane care manifestau în centrul oraşului, în cadrul unui "marş de unificare". "După cum vedeţi, există oameni de toate felurile aici", a spus un comentator, fără ca televiziunea să prezinte niciun cadru apropiat cu participanţii.
Consiliul de Coordonare a Propagandei Islamice, instituţie oficială ce depinde de ghidul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care a salutat rezultatul scrutinului prezidenţial drept o "adevărată sărbătoare", a cerut "tuturor păturilor societăţii să participe la această manifestaţie". Instituţia organizează toate manifestaţiile oficiale ale regimului islamic. În 1999, în timpul revoltelor studenţeşti, organizaţia a convocat un miting amplu, care a pus capăt violent protestelor.
Tabăra lui Mir Hossein Moussavi, ai cărui susţinători au sfidat în masă luni o interdicţie de a manifesta, a cerut protestatarilor să renunţe la o nouă manifestaţie, "pentru a evita capcana confruntărilor planificate".
Luni, şapte civili au fost ucişi, după ce ar fi atacat o secţie a miliţiei islamice Basij, potrivit postului de radio oficial Radio Payam.
Moussavi a fost primul care a contestat rezultatele alegerilor, potrivit cărora a obţinut numai 34% din voturi, în pofida unei mobilizări istorie a 83% din electorat. El a sesizat în acest sens Consiliul Gardienilor Constituţiei, ai cărui membri sunt numiţi direct sau indirect de ghidul suprem şi care este însărcinat să valideze rezultatul scrutinului şi să examineze plângerile. Instanţa a anunţat că este dispusă să accepte o renumărare parţială a voturilor, dar a respins posibilitatea convocării de alegeri anticipate.
Mişcarea de contestare, foarte puternică la Teheran, s-a extins şi în oraşe din provincie, în special la Machhad, Ispahan şi Shiraz. Doi lideri reformatori importanţi, apropiaţi fostului preşedinte Mohammad Khatami, Said Hajarian şi Mohammad Ali Abtahi, au fost arestaţi în noaptea de luni spre marţi, au anunţat surse apropiate lor.
Amploarea mobilizării împotriva realegerii lui Ahmadinejad şi violenţele care i-au urmat au început să fisureze unitatea puterii. Marţi dimineaţă, preşedintele Parlamentului Ali Larijani, foarte influent în tabăra conservatorilor, a declarat că ministrul de interne Sadegh Mahsouli este responsabil pentru atacurile de duminică vizând studenţii şi locuitorii dintr-un oraş situat la nord de Teheran.
O comisie a Parlamentului, dominat de conservatori, a fost înfiinţată pentru a ancheta atacul lansat de membri miliţiei Basij într-un cămin al Universităţii din Teheran.
Aflat în vizită în Rusia, preşedintele Ahmadinejad nu a abordat subiectul crizei din Iran, în condiţiile în care numeroase voci din străinătate s-au ridicat împotriva violenţelor. Roma a vorbit despre "morţi inacceptabile", Bruxelles-ul s-a declarat "foarte îngrijorat", Londra a cerut reţinere din partea Teheranului, iar Sarkozy a spus că frauda din alegeri este proporţională cu violenţa reacţiei.
