Criza imigranților. "Astăzi nu avem o reacție de substanță a Europei în fața acestui val. Așa cum arată contra-reacțiile europene, este clar că ne aflăm în fața unui fapt împlinit care a subliniat, după criza Greciei și a Ucrainei, lipsa de solidaritate la nivel eruropean. Nu avem o legislație europeană punctuală care să reprezinte răspunsul coerent al Uniunii Europene. Deci, practic, Europa arată a fortăreață care nici măcar acolo nu are coeziune. Pe cont propriu, fiecare din statele confruntate cu valul de refugiați încearcă să găsească soluții ad-hoc", a spus Cristian Diaconescu.
Mai departe, fostul ministru de Externe a explicat faptul că "povestea nu este nouă".
Criza imigranților. "Aș muta discuția la originea acestui val. Ne aflăm în Orientul Mijlociu, trei state din jurul Siriei și Irakului: Turcia, Iordania și Liban au organizat tabere și au primit cam două milioane de refugiați, în total. Turcia a primit în 22 de tabere, cheltuind peste un trilion de dolari pentru întreținerea lor, refugiați de toate culorile etnice și religioase, a făcut tabere speciale pentru creștini. Și mai interesant, și tabere speciale pentru refugiații cu studii militare. Au venit nu numai suniți și șiiți. Iordania, în egală măsură, a primit cu toate frisoanele legate de răspândirea jihadismului, cam o jumătate de milion de refugiați, negociind de o manieră ceva mai discretă cu americanii întărirea frontierei. Libanul e într-o situație extrem de complicată, s-a ajuns chiar la situația unui oraș din Liban care e guvernat de Hezbollah, mișcarea radicală șiită în care și-au găsit refugiul sirieni suniți", a detaliat Diaconescu.
În acest sens, Diaconescu a punctat faptul din perspectiva europeană, indiferent de cum au plecat acești refugiați, "europenii s-au arătat neinteresați și nepregătiți", în contextul în care "pozițiile statelor europene sunt foarte diferite".
Criza imigranților. "La un moment dat, mai ales prin glasul Turciei, s-a lansat către Europa și Occident că trebuie ceva făcut și acest semnal nu a fost recepționat. Sigur, e și un joc strategic, politic pe care îl face Turcia. Dincolo de aceste aspecte, acești refugiați sunt oameni care stau în acele tabere de doi-trei ani. E un val care oricum a excedat capacitatea de răspuns a statelor europene. Aici sunt multe variante în legătură cu scenariul de plecare. Dar, din perspectiva europeană, indiferent de cum au plecat, europenii s-au arătat neinteresați și nepregătiți. Pe regulile europene, s-au încercat a se lua niște decizii, care au mers în special prin absorbția în cote obligatorii care au fost respinse. Pozițiile statelor europene sunt foarte diferite. Ceea ce e extrem de importat de reținut e că, dincolo de definițiile legislative, rigoarea de orice fel, singura definiție care îi caracterizează pe foarte mulți din acești oameni e că nu au unde să se întoarcă. Trebuie înțeles că acești oameni exced o definiție standard, nu mai au unde să se întoarcă", a adăugat Diaconescu.
