Economia mondială se confruntă cu riscuri tot mai mari, pe fondul tensiunilor geopolitice, al presiunilor asupra pieței energiei, al datoriilor record și al investițiilor masive în inteligența artificială. Fondul Monetar Internațional avertizează asupra vulnerabilităților care pot amplifica un eventual șoc economic global. În România, efectele s-ar putea resimți direct în buzunarele populației, prin creșterea costurilor la energie și gaze. Nici marile economii ale lumii nu sunt ferite de riscuri, în contextul acumulării unor datorii tot mai mari. Realitatea PLUS a realizat un material despre noua criză economică, impactul asupra planetei și, mai ales, asupra României.
Șocuri în lanț: FMI avertizează asupra unui nou risc global
“
Rezervele, atât cele energetice, cât și cele fiscale, se epuizează
— a declarat Kristalina Georgieva, director general al Fondului Monetar Internațional (FMI).
La rândul său, Nicolas Richard, director general al ENGIE a afirmat că ”piața mondială și în Europa, în special, este totuși burversată. Creșterea economică a României este extrem de... modestă”.
Fondul Monetar Internațional avertizează că economia mondială este tot mai vulnerabilă în fața unei posibile crize economice.
“
(n.r. Economia mondială) rămâne rezilientă în fața șocurilor repetate și a incertitudinii. Dar această reziliență se apropie de limitele sale. Inflația rămâne persistent ridicată în multe locuri
— a mai spus directorul general al FMI.
FMI avertizează: energie scumpă, datorii record și riscul AI
Datoria publică globală se apropie de nivelurile record de după cel de-al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030, atrage atenția FMI. În paralel, economia mondială este lovită de prețurile ridicate la energie din cauza războiului din Iran, în timp ce boom-ul investițiilor în inteligența artificială aduce atât oportunități, cât și riscuri uriașe.
“
Impactul combinat al acestor două forțe este extrem de inegal în întreaga lume.Cea mai mare lovitură adusă creșterii economice în acest an se resimte în economiile devastate de război: un război în Ucraina, aflat în al cincilea an, un război în Golf, aflat în a opta lună, și prea multe alte conflicte aprige, care distrug vieți omenești și provoacă pagube economice globale
— a transmis Kristalina Georgieva.
Șefa FMI cere guvernelor să strângă cureaua.
“
Țările cu datorii și deficite ridicate trebuie să inițieze o consolidare fiscală și să se asigure că deficitele și, în cele din urmă, datoria urmează o traiectorie descendentă
— a afirmat aceasta.
Șeful Enel anunță că vom avea facturi duble la iarnă
Aici se încadrează și România, pentru care deficitul de cont curent este estimat la 7% din PIB, o ajustare mai lentă decât anticipa FMI în primăvară. Însă reducerea deficitului într-un timp foarte scurt are și ea riscurile ei. Pentru România, această discuție apare într-un moment de instabilitate politică gravă, când economia are nevoie de investiții și de măsuri care să protejeze persoanele vulnerabile. Mai ales după valul de scumpiri la pompă și facturi.
Mai grav, FMI estimează o scădere a produsului intern brut, fără șanse ca inflația să scadă, deși datele inițiale erau mai optimiste. Iar costurile energiei se adaugă presiunii asupra bugetelor familiilor.
“
Este important să vorbim despre ce se va întâmpla cu preţul consumatorilor casnici după această iarnă. Chiar dacă de ani de zile spunem că ajutorul trebuie ţintit spre consumatorii vulnerabili, cred că de data asta ar trebui să fie prelungită schema actuală la gaze. Suntem într-o situație în care avem un preț administrativ de 110 lei. Înseamnă 21 de euro, mai mult sau mai puțin. Deci asta înseamnă că, pentru comoditate, ar trebui să fie triplat prețul. Pentru preţul final, vorbim de o dublare a preţului
— a subliniat Nicolas Richard.
Dacă energia se scumpește, costurile suplimentare pot ajunge și la firme, transportatori și producători, iar de acolo în prețurile de la raft.
Însă presiunea dobânzilor se resimte inclusiv în economiile dezvoltate. În Statele Unite, plățile aferente dobânzilor ar urma să se dubleze față de perioada de dinainte de pandemia de COVID-19, potrivit estimărilor prezentate de FMI. Cu toate acestea, Donald Trump respinge avertizările Fondului Monetar Internațional. Trezoreria Statelor Unite a susține că FMI ar trebui să îşi examineze propriile erori de prognoză înainte de a critica politica fiscală a Washingtonului, scrie presa străină.
Avertismentul de la Bangkok nu înseamnă că o nouă criză mondială ne bate la ușă, ci că economiile au mai puține rezerve pentru a absorbi alte șocuri. Pentru România, provocarea este dublă: să își corecteze dezechilibrele interne și, în același timp, să limiteze efectele unei economii globale tot mai fragile.
