Deficitul bugetar al României, în scădere după nouă luni din 2026. Câți bani s-au dus către investiții

Deficitul bugetar a scăzut cu 1,53 puncte procentuale

Execuția bugetului general consolidat arată o reducere a deficitului bugetar în primele nouă luni din 2026. Datele operative prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern indică un deficit de 78,52 miliarde de lei, reprezentând 3,82% din produsul intern brut.

În perioada ianuarie-septembrie 2025, deficitul bugetar se ridica la 102,47 miliarde de lei, adică 5,35% din PIB. Comparativ cu anul trecut, ponderea deficitului în economie s-a redus cu 1,53 puncte procentuale.

Evoluția a fost susținută de majorarea veniturilor bugetare și de reducerea cheltuielilor raportate la PIB. Cu toate acestea, cheltuielile totale ale statului au rămas peste nivelul veniturilor încasate.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,8% în primele nouă luni

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 522,07 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2026. Suma este cu 11,8% mai mare decât cea înregistrată în primele nouă luni ale anului trecut.

Ca pondere în PIB, veniturile bugetare au urcat de la 24,4% la 25,4%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Printre principalele surse de creștere s-au numărat încasările fiscale, în special cele din TVA, precum și fondurile europene.

Încasările nete din taxa pe valoarea adăugată au ajuns la 18,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de perioada similară din 2025. Ministerul Finanțelor pune această evoluție și pe seama modificării cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025.

Alte categorii importante de venituri au înregistrat, de asemenea, creșteri:

• Impozitul pe salarii și venit: 47,27 miliarde de lei, cu 7,8% mai mult;

• Contribuțiile de asigurări: 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%;

• Impozitul pe profit: 30,13 miliarde de lei, cu 8,7% peste nivelul din anul precedent;

• Impozitele și taxele pe proprietate: 11,80 miliarde de lei, în creștere cu 29,9%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate, împreună cu donațiile, au totalizat 48,79 miliarde de lei. Valoarea este cu 39,3% mai mare decât în primele nouă luni din 2025.

Cheltuielile statului au depășit 600 de miliarde de lei

Cheltuielile bugetului general consolidat au ajuns la 600,59 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, în creștere nominală cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Raportate la produsul intern brut, cheltuielile au scăzut de la 29,7% la 29,2%. Chiar dacă ponderea acestora în economie s-a redus, valoarea totală a cheltuielilor a continuat să depășească veniturile bugetare.

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 miliarde de lei, cu 4,54 miliarde de lei mai puțin decât în perioada ianuarie-septembrie 2025. Potrivit Ministerului Finanțelor, diminuarea este asociată reducerii unor sporuri și măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale din sectorul public.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 8,9%, până la 77,34 miliarde de lei, în principal pe fondul unor plăți mai mari în domeniul sănătății.

O presiune importantă asupra bugetului a venit din costurile de finanțare a datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut. Acestea au reprezentat 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială s-au ridicat la 187,93 miliarde de lei, menținându-se aproape de nivelul înregistrat în perioada similară din 2025.

Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei

Investițiile publice au înregistrat o creștere în primele nouă luni din 2026. Cheltuielile destinate investițiilor au totalizat 107,77 miliarde de lei, comparativ cu 82,62 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie 2025.

Diferența este de 25,15 miliarde de lei, ceea ce indică o majorare consistentă a sumelor plătite pentru investiții.

Potrivit Ministerului Finanțelor, 70,68% din plățile pentru investiții au fost destinate proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv prin programele europene și Planul Național de Redresare și Reziliență.

Până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale efectuaseră plăți de 76,57 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din fonduri europene și PNRR. Suma reprezenta 64,6% din creditele bugetare aprobate și actualizate pentru aceste programe.

Din total, 44,63 miliarde de lei au reprezentat plăți aferente PNRR, iar alte 31,94 miliarde de lei au fost destinate proiectelor finanțate prin fonduri europene nerambursabile.

Câți bani mai are România de primit din PNRR

România a încasat până în prezent 13,27 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit notei Ministerului Finanțelor. Suma reprezintă aproximativ două treimi din valoarea totală a planului și include 8,95 miliarde de euro sub formă de granturi și 4,32 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Alte 6,43 miliarde de euro urmează să fie încasate. Banii sunt împărțiți între două cereri de plată:

• 2,08 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 5, aflată în evaluarea Comisiei Europene;

• 4,35 miliarde de euro aferente cererii finale de plată nr. 6, depusă la 30 septembrie 2026.

Decizia Comisiei Europene privind ultima cerere de plată este așteptată până la 20 noiembrie 2026.

Ministerul Finanțelor atrage atenția că fondurile aferente jaloanelor și țintelor care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR. Într-o asemenea situație, cheltuielile respective ar urma să rămână în sarcina bugetului național.

Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat provenite din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din aceste granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor reevaluează investițiile pentru rectificarea bugetară și bugetul din 2027

În perspectiva rectificării bugetare din acest an și a elaborării bugetului pentru 2027, Ministerul Finanțelor a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite să actualizeze datele privind proiectele finanțate prin PNRR.

Instituțiile trebuie să prezinte informații actualizate despre fondurile care urmează să fie încasate, cheltuielile efectuate, obligațiile de plată și investițiile care trebuie continuate.

Obiectivul este corelarea sumelor prevăzute în buget cu finanțările care mai pot fi atrase și cu plățile ce pot fi realizate până la sfârșitul anului. În acest fel, autoritățile urmăresc să adapteze alocările bugetare la stadiul efectiv al proiectelor și la resursele disponibile.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că investițiile publice trebuie analizate în funcție de rezultatele obținute, nu doar prin prisma valorii contractelor semnate sau a finanțărilor anunțate.

Oficialul a precizat că România are pentru 2026 o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB și trebuie să continue procesul de consolidare fiscală în 2027. Potrivit acestuia, bugetul de anul viitor trebuie să țină cont de obligațiile deja asumate, de proiectele aflate în derulare și de fondurile care pot fi atrase efectiv.

Nazare a mai arătat că prioritățile sunt finalizarea investițiilor importante și evitarea acumulării unor angajamente financiare pe care bugetul de stat nu le poate susține pe termen lung.

Deficit mai mic, dar presiuni în continuare asupra bugetului

Datele pentru primele nouă luni din 2026 arată o reducere a deficitului bugetar ca pondere în PIB, pe fondul creșterii veniturilor și al diminuării ponderii cheltuielilor în economie. În același timp, investițiile publice au crescut, iar costurile cu dobânzile au continuat să apese asupra bugetului.

Pentru perioada următoare, evoluția finanțelor publice va depinde inclusiv de atragerea fondurilor europene, de îndeplinirea jaloanelor PNRR și de capacitatea autorităților de a ține cheltuielile sub control.

Ministerul Finanțelor urmează să utilizeze datele actualizate privind investițiile și finanțările europene pentru pregătirea rectificării bugetare și fundamentarea bugetului pentru 2027.