Afacerea ilegală de management al suferinței pusă în picioare de familia Pașca a funcționat nestingherită timp de 20 de ani în județul Bihor. Dincolo de faptele șocante din dosar, ancheta scoate la iveală o complicitate instituțională majoră. Deși premierul demis, Ilie Bolojan, a afirmat public că nu a avut cunoștință de aceste centre, realitatea din teren îl contrazice: rețeaua a fost alimentată ani la rând chiar de instituțiile statului, ale căror conduceri au refuzat să intervină.
Rețeaua din Bihor: Numele din spatele complicității instituționale
Ancheta procurorilor DIICOT arată că activitatea ilegală desfășurată de Viorel Pașca nu ar fi fost posibilă fără o pasivitate sistemică din partea autorităților locale și județene. Deși fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a susținut că a aflat despre aceste abuzuri din presă, realitatea din teren indică o rețea de oficiali aflați în sfera sa de influență politică și administrativă care aveau toate pârghiile legale pentru a interveni.
În centrul anchetei se află Viorel Pașca, liderul acestei structuri clandestine, acuzat de trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile. Bilanțul activității sale este unul sumbru: anchetatorii estimează că aproximativ 400 de persoane au decedat de-a lungul anilor în centrele sale ilegale. În urma perchezițiilor, procurorii au descoperit într-un seif dovezi clare ale exploatării financiare: 217 carduri bancare, 19 carduri sociale, precum și sume uriașe de bani cash.
Responsabilii de la nivel județean: De la Prefectură la DGASPC
Legăturile administrative și politice din jurul acestui caz duc direct către conducerea județului din perioada 2020–2024, interval care se suprapune direct peste anii de funcționare ai afacerii conduse de familia Pașca.
Dumitru Țiplea (Prefect al județului Bihor în perioada 2019–2024): În calitatea sa de prefect, acesta coordona serviciile deconcentrate (cum ar fi Direcția de Sănătate Publică sau Inspectoratul Teritorial de Muncă) și avea autoritatea legală de a dispune controale mixte și de a lua măsuri ferme de închidere a locațiilor. Dincolo de funcție, acesta este cunoscut public drept finul lui Ilie Bolojan.
Călin Puia (Director executiv al DGASPC Bihor): Protejat administrativ și reinstalat la conducerea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului direct de către Ilie Bolojan, acesta conducea instituția care avea obligația principală de a monitoriza persoanele vulnerabile și de a sesiza instant prezența unor centre de găzduire fără licență.
Arina Moș (Fostă șefă a Direcției de Asistență Socială Oradea): O veche și strânsă colaboratoare a lui Ilie Bolojan, aceasta a condus asistența socială din municipiu fără a emite sesizări sau alerte oficiale cu privire la transferurile de pacienți către rețeaua Pașca.
Primarii din teritoriu: Satele în care funcționau centrele clandestine
Dincolo de eșalonul județean, semnalele de alarmă au fost ignorate și la nivel local, chiar în comunele unde se aflau fizic cele 17 clădiri în care erau adăpostiți bolnavii.
Vlad Mihai Popa (Primarul comunei Tinca): Edilul localității unde funcționa una dintre principalele clădiri ale rețelei nu a raportat niciodată anomaliile legate de numărul uriaș de persoane bolnave aduse în comunitate.
Sandu Săsărman (Primarul comunei Holod): Un alt primar din Bihor în raza căruia se afla un imobil supraaglomerat cu pacienți vulnerabili, care a preferat să nu intervină.
Toți acești lideri locali și județeni fac parte din aceeași structură politică condusă la nivel regional de Ilie Bolojan. Prezența acestor nume, funcții și instituții demonstrează că gruparea condusă de Viorel Pașca nu a acționat în izolare, ci a beneficiat timp de ani de zile de o ignorare deliberată din partea celor care aveau datoria legală și morală de a proteja viața oamenilor fără apărare.
