Ce este securitizarea și de ce a fost interzisă?
Securitizarea este un proces prin care băncile împachetează și vând credite, scoțându-le astfel din bilanțurile proprii și eliberând capital pentru a acorda noi împrumuturi. În perioada de boom înainte de 2008, băncile americane au vândut cele mai riscante credite, cunoscute drept „subprime”, către investitori din întreaga lume. Când bula imobiliară s-a spart și debitorii au început să nu-și mai plătească creditele, a izbucnit o criză financiară globală.
După această experiență, UE a impus reguli stricte care au redus aproape complet utilizarea securitizării pe continent. Acum, Comisia Europeană intenționează să relaxeze aceste reguli, astfel încât băncile să fie obligate să păstreze mai puțin capital pentru astfel de tranzacții și să respecte cerințe mai lejere de raportare și verificare. Totuși, oficialii europeni susțin că vor menține suficiente măsuri de siguranță pentru a preveni o nouă criză.
Piața europeană versus cea americană: o diferență uriașă
Piața securitizării din Europa este mult mai mică decât în SUA. Dacă înainte de criză aceasta valoriza aproximativ 2 trilioane de euro, astăzi a scăzut la 1,2 trilioane. În schimb, piața americană a crescut de la 11,3 trilioane de dolari în 2008 la 13,7 trilioane în prezent. Din această cauză, oficialii europeni consideră securitizarea un „instrument subutilizat în Europa”, scrie Politico.
Raportele politice semnate de personalități precum foștii premieri italieni Enrico Letta și Mario Draghi au subliniat necesitatea relansării securitizării pentru a stimula creditarea către companii și pentru a revitaliza economia blocului comunitar. Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu al Comisiei de a promova o cultură a investițiilor și de a redresa creșterea economică stagnantă.
Presiuni politice și susținerea băncilor
Guvernele din Franța și Germania au făcut presiuni intense pentru relaxarea regulilor, dorind să sprijine sectorul bancar. Ministrii de finanțe și șefii de guvern au cerut Comisiei să redeschidă piața securitizării, iar acest subiect a devenit o prioritate politică pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după realegerea sa din 2024.
Băncile privesc cu entuziasm această schimbare, deoarece cerințele mai reduse privind capitalul le vor permite să dispună de mai mulți bani pentru alte activități și investiții.
Critici și avertismente: scepticism și riscuri reale
Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă de beneficiile acestei relansări. ONG-ul Finance Watch avertizează că securitizarea „nu va direcționa capitalul acolo unde este cea mai mare nevoie”, deoarece „adesea cuprinde împrumuturi slabe și este folosită greșit”. Organizația subliniază că băncile nu sunt obligate să folosească „capitalul eliberat” pentru credite productive, iar fondurile suplimentare ar putea fi utilizate pentru a îndeplini cerințe regulamentare sau pentru a crește dividendele și răscumpărările de acțiuni.
De asemenea, supraveghetorii financiari ai Băncii Centrale Europene (BCE) au emis avertismente serioase. Ei susțin că reducerea cerințelor de capital nu va stimula transferul riscurilor din sectorul bancar și ar putea conduce la abateri de la standardele internaționale. BCE a cerut Comisiei să învețe din lecțiile crizei globale, când securitizările complexe și opace au determinat asumarea unor riscuri excesive. Banca Centrală atrage atenția că UE trebuie să se asigure că securitizarea nu va genera un nivel excesiv de îndatorare în sistemul financiar, nu va alimenta bule speculative și nu va ascunde riscurile în bilanțurile băncilor.
