Investițiile străine au scăzut cu 30%. Cum vrea Alexandru Nazare să atragă bani de afară

Printre propunerile discutate se numără simplificarea procesului prin care investitorii străini își pot implementa proiectele.

Alexandru Nazare a menționat crearea unui punct unic de contact la nivel guvernamental, unde solicitările de investiții să fie centralizate și procesate de autorități fără a fi nevoie ca investitorii să parcurgă multiple ministere.

De asemenea, ministrul a vorbit despre flexibilizarea criteriilor de filtrare a investițiilor străine, în special pentru sumele de peste 2 milioane de euro, fără a neglija însă aspectele de securitate. Scopul este de a reduce birocrația, de a accelera aprobările și de a încuraja proiectele care pot genera creștere economică semnificativă.

„În pachetul 3 trebuie să gândim măsuri de relansare. Trebuie, în paralel cu toate măsurile, să avem în vedere și măsuri de relansare, care sunt variate. Unele măsuri de relansare nu înseamnă neapărat un efort major bugetar. Înseamnă să regândim, spre exemplu, modul în care tratăm investițiile străine. Investițiile străine au scăzut cu 30%. Poate că e momentul să regândim modul în care filtrăm aceste investiții străine. Să punem în acest filtru pe care îl facem al investițiilor străine mai mult accent pe dezvoltarea economică. Ținând, bineînțeles, cont de pericolele de securitate pe care filtrul, respectiv CEISD (Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe n.r), acel consiliu care funcționează la Guvern, le ia în calcul. Dar poate că mărim un pic plafoanele respective. Nu mai filtrăm toate investițiile de peste 2 milioane de euro. Poate ne gândim la un filtru mai înalt sau, în anumite locuri, la absența filtrului, acolo unde nu avem un pericol iminent sau o amenințare iminentă, astfel încât această filtrare să dureze mai puțin, să coste mai puțin și să fie mai eficientă”, a explicat Nazare.

Valorificarea rapidă a fondurilor europene

Nazare a mai punctat că România trebuie să profite la maximum de fondurile europene disponibile, atât nerambursabile, cât și rambursabile. Aceste resurse reprezintă un mecanism esențial pentru a trece printr-o perioadă economică dificilă fără a înregistra contracții majore.

„Poate, spre exemplu, gândim un mecanism, despre care eu am mai vorbit și chiar avem în lucru un memorandum, în care un investitor să discute cu un singur punct de contact în Guvern. Să nu trebuiască să alerge între ministere pentru a-și promova o investiție. Să depună cererea de investiții într-un singur loc, la punctul unic de contact și să vină ministerele să-și delege oameni să proceseze această cerere.(…) Acest mecanism, crearea mecanismului e în lucru”, a subliniat ministrul Finanțelor, la un post TV.

Ministrul a insistat asupra importanței ca toți ordonatorii de credite să utilizeze aceste fonduri în mod eficient, subliniind că absorbția lor rapidă este vitală pentru stabilitatea economică.

Prin aceste măsuri, Guvernul speră să transforme provocările economice în oportunități, stimulând investițiile și susținând o creștere sustenabilă pe termen mediu.

„Când ai o creștere firavă de 0,3%, e o chestiune de responsabilitate și o chestiune normală să te aștepți, mai ales, având în vedere contextul general, că poți să ai și o contracție. Nu înseamnă că se va întâmpla, nu înseamnă că ne dorim acest lucru, nu înseamnă că nu facem eforturi să evităm această situație, dar trebuie să fim pregătiți și pentru o situație în care…(…) Să fim pregătiți înseamnă, vă spun un lucru, cea mai bună rețetă pe care o avem la dispoziție și pe care din punctul meu de vedere nu o folosim suficient, sunt fondurile europene. Fie că e vorba de PNRR, fie că e vorba de sume rambursabile sau nerambursabile, fie că e vorba de Coeziune, sunt instrumente pe care le avem la dispoziție, care reprezintă șansa noastră de a trece prin această perioadă de un an jumate fără să avem o contracție majoră. Trebuie doar să le cheltuim. Adică toți ordonatorii de credite care au bani la dispoziție trebuie să îi folosească. Și nu doar cei din împrumut, ci mai ales cei nerambursabili, cei din granturi, banii pe care nu îi dăm înapoi și pe care nu-i împrumutăm”, a punctat Alexandru Nazare.