Ciolacu s-a împotmolit în CES. Măsurile bugetar fiscale n-au primit avizul de la Consiliul Economic Special

Totodată, CES precizează că s-a pronunțat deja printr-un aviz nefavorabil în legătură cu eliminarea prin ordonanță de urgență a obligațiilor de predictibilitate și stabilitate ale Codului Fiscal.

Măsurile sunt neconvingătoare

"Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul și-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat și doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, ori, acest dezechilibru trebuie ajustat; acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creștere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească. Creșterea fiscalității stimulează tendințele evazioniste, iar autoritățile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să țină sub control fenomenele evaziunii și muncii la negru; mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate și stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, și nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal; restricțiile referitoare la facilitățile acordate IMM-urilor sunt nejustificate. Guvernul nu ține cont de trăsăturile specifice acestei categorii de agenți economici, iar premisa de la care pornește fundamentarea creșterii impozitului pe cifra de afaceri are la bază o ipotetică rată a profitului de 12,5% care s-ar realiza în medie în sectorul IMM-urilor", se spune în documentul citat.

CES susține că supraimpozitarea microîntreprinderilor va împovăra microîntreprinderile care plătesc și nu le va afecta pe cele care practică evaziunea fiscală

"Impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderilor nu se justifică sub nicio formă, companiile vizate sunt IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile sunt și așa supuse de 3 ani la multiple șocuri. În general, acest tip de firme au un grad de capitalizare redus, iar efectul celor propuse de proiect va fi că povara suplimentară asupra IMM va fi direcționată către consumatori/beneficiari și automat se va reflecta în prețurile care vor crește din nou. O creștere de taxe va diminua rentabilitatea IMM-urilor, care ar putea fi nevoite să închidă sau să reducă activitatea, inclusiv prin disponibilizări care vor reduce treptat încasările bugetare, existând riscul de insolvență și faliment, mai ales în condițiile în care acest demers care se propune vine după efectele nefaste ale pandemiei peste care s-au suprapus multiplele crize în cascadă care sunt în derulare (război la graniță, prețurile la energie și combustibil etc). Și societățile cu activitate de export vor fi în mod vădit dezavantajate în concurența cu societăți din țări care nu au fiscalitate atât de împovărătoare. De asemenea, apare ca fiind nejustificat și faptul că firme cu pierderi sunt puse în situația de a plăti un impozit pe profit care să fie la nivelul a 1% din cifra de afaceri. Aceste firme, și așa în situație dificilă, vor fi decapitalizate sau chiar trimise în insolvență", se arată în document.

Impzitarea cifrei de afaceri - efecte negative

Conform CES, impozitarea pe cifra de afaceri este o măsură care va avea efecte negative asupra economiei și va influența negativ perspectivele de dezvoltare economică. Pentru unele sectoare va fi o lovitură foarte grea (retail, energie, automotive), iar, în cazul altora, va crea distorsiuni majore. Acesta va scădea competitivitatea exporturilor și se va transfera în preț ca un TVA. Taxa pe cifra de afaceri, inclusiv în sistemul financiar, nu este limitată în timp, așa încât se va transforma într-o taxă permanentă. Potrivit CES, acest fapt nu este unul normal și trebuie avut în vedere că va aduce după sine o creștere a prețurilor sau a costurilor de finanțare. Mai mult, în multe situații modelul propus va duce la o dublă taxare, așa cum va în fi cazul, spre exemplu, societăților de furnizare de energie.

"În plus, introducerea unui impozit special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare si aplicarea lui la bunurile achiziționate înaintea intrării în vigoare a legii are un caracter retroactiv și încalcă principiul securității juridice, conform căruia contribuabilii trebuie să poată să se bazeze pe legislația existentă atunci când iau decizii financiare legate de achiziția de bunuri. În ceea ce privește taxarea specială a vehiculelor cu o valoare mai mare de 375.000 lei, această măsură ar putea bloca eforturile europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece noul impozit va descuraja achiziționarea de vehicule noi, mai eficiente din punct de vedere energetic și mai puțin poluante. Un alt aspect problematic cu privire la această prevedere este că actuala reglementare omite excluderea firmelor de leasing de la plata impozitului special; un aspect foarte grav este acela că efectele pe termen imediat și mediu vor determina o încetinire semnificativă a economiei", se menționează în document.

Eliminarea facilităților doin IT și construcții sunt nejustificate

Potrivit CES, restricționarea/ reducerea facilităților din domeniile considerate anterior de către Guvernul României ca fiind "sector prioritar, de importanță națională pentru economia românească" respectiv sectoarele IT, construcții, agricultură și industria alimentară sunt nejustificate și sunt de natură să scadă competitivitatea și atractivitatea pentru investitori a acestor domenii, să accentueze criza de resurse umane, să stimuleze fenomenele muncii nedeclarate, evaziunea fiscală și concurența neloială. Totodată, veniturile nete ale celor care în prezent lucrează cu forme legale în aceste sectoare economice vor fi diminuate în urma reducerii facilităților fiscale. Prin eliminarea scutirilor, forța de muncă din România va fi atrasă de piața de muncă din alte state ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, CES susține că modificarea facilităților din domeniul construcțiilor încalcă acordul încheiat în anul 2018, pe o durată de" 10 ani, între Guvernul României și Federația Patronală a Societăților din Construcții, acord care a fost transpus în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

"În ceea ce privește tichetele de masă, Guvernul susține că nu se generează pierderi în valoarea lor prin aplicarea CASS de 10%, întrucât prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2023, valoarea tichetelor va crește de la 1 august 2023 la 35 lei, iar de la 1 ianuarie 2024 la 40 lei. În proiectul de Lege nu se specifică obligativitatea acordării tichetelor la valoarea maximă de către angajator. Așadar, pentru o mare parte din salariați, apare o pierdere evidentă pe segmentul tichete de masă," precizează sursa citată.

Pentru societățile comerciale la care statul este acționar majoritar, posturile vacante se desființează odată cu intrarea în vigoare a legii, ceea ce creează probleme în funcționarea acestora din lipsă de personal de execuție, iar raportat la societățile cu care lucrează în mediu concurențial (ex.: CFR Călători, CFR Marfa), se creează discriminare, nemaiputând să își dimensioneze personalul în raport cu activitatea desfășurată.

Conform sursei citate, prin creșterea poverii fiscale va fi afectată competitivitatea întreprinderilor românești în comparație cu cele care operează în țările vecine, care au un regim fiscal comparativ mai favorabil decât România.

Restricțiile la contractele de muncă ale angajaților din domeniile cu facilități încalcă drepturile cetățenilor

CES susține că restricțiile propuse referitoare la numărul contractelor de muncă ale angajaților din domeniile în care se acordă facilități este de natură să încalce dreptul la muncă, un drept fundamental al cetățenilor prevăzut în Constituție.

"Instituirea unui impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri pentru anumite categorii de întreprinderi va avea ca efect creșterea costurilor pentru consumatorul final; creșterea costurilor de exercitare a profesiilor liberale ca urmare a creșterii taxelor, în special pentru exercitarea profesiei de avocat, este de natură să restrângă accesul la justiție pentru persoanele cu venituri mai mici, care nu-și vor putea permite să plătească onorariile crescute ale avocaților; creșterea poverii fiscale pentru mediul economic privat se va reflecta pentru întreprinderi în creșterea costurilor de producție și, pe cale de consecință, în creșterea prețurilor plătite de consumatori. Prin urmare, această lege de "creștere a sustenabilității financiare a României va contribui la deteriorarea într-o și mai mare măsură a nivelului de trai al populației; măsurile fiscale prezentate în cadrul proiectului nu au fost fundamentate pe baza unor analize de impact, măsurile fiind adoptate cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Mai mult, inițiatorul, în nota de fundamentare, la rubricile "3.4.1. Impactul asupra economiei și asupra principalilor indicatori macroeconomici" și "3.5. Impactul asupra mediului de afaceri" menționează că "nu este cazul", deși toate măsurile menționate în cuprinsul proiectului vor avea ca efect: o scădere economică ca urmare a restrângerii activității economice sau chiar a închiderii activității de către antreprenori, din cauza imposibilității susținerii taxelor și impozitelor; o creștere a prețurilor ca urmare a transferării de către agenții economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către consumatori; o creștere a ratei inflației; o scădere a consumului", se spune în avizul CES.

Pe de altă parte, CES avertizează că o eventuală comasare a unităților de învățământ sub 50 de angajați, care implică reducerea numărului de angajați de la fiecare unitate comasată, conduce la un blocaj clar în funcționarea respectivelor unități școlare.

"Timpul real alocat de la inițierea proiectului pentru consultare și dezbatere este derizoriu, mai ales având în vedere faptul că problema deficitului bugetar este cunoscută de multă vreme; organizațiile sindicale au formulat solicitări în baza prevederilor art.7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003, cu modificările și completările ulterioare, privind transparența decizională în administrația publică; lipsa unei ample dezbateri publice aplicate poate conduce spre adoptarea unor măsuri ce vor avea un grav impact economic și social", se mai spune în document.