Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, ar fi turnat la Securitate sub numele de cod "Manole", potrivit unor documente prezentate de cotidianul "România Libera".
„Sursa Manole". Sub acest nume de cod s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României.
Mugur Isprescu se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe, potrivit cotidianului central.
Acuzațiile apar într-un moment important al celei mai importante instituții a țării, având în vedere că în urmă cu un an, Bogdan Olteanu a părăsit funcția de la BNR după ce a fost acuzat pentru trafic de influenţă de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ. Faptele ar fi fost comise în intervalul iulie-noiembrie 2008, perioadă în care acesta deţinea funcţa de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Isărescu este cel mai longeviv șef al unei bănci centrale din Europa fiind numit la șefia BNR în urmă cu 27 de ani, din 1990. Isărescu a îndeplinit și funcția de prim-ministru al României în perioada decembrie 1999 - decembrie 2000.
Isărescu a fost acuzat în numeroase rânduri de colaborări cu Securitatea, însă nu au fost descoperite dovezi până în prezent. Dat fiind CV-ul Guvernatorului (iesiri repetate peste granita inainte de Revolutie, detasarea pe un post in capitala SUA), existau suspiciuni legate de posibile legaturi ale lui Isarescu cu diversele Servicii, fara ca acestea sa fi fost pana acum demonstrate in vreun fel.
Isarescu a lucrat inainte de 1989 in cadrul Institutului de Economie Mondiala, infiintat in 1969.
Până la această oră, Mugur Isărescu nu a oferit o reacție la aceste acuzații, însă oficialii BNR au transmis drept răspuns un fragment dintr-un interviu acordat Jurnalului Național în luna februarie.
„ Activitatea mea de dinainte de '89 este arhicunoscută. Am lucrat timp de 17 ani într-un singur loc, la Institutul de Economie Mondială. (...); Institutul avea într-adevăr o poziţie specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preţuri, evoluţii de cursuri valutare, ştiri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituţiile abilitate, la Ministerul Comerţului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceauşescu. Având în vedere importanța şi destinaţia acestora, era precizat cu iniţiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, şi continuă să prezinte interes şi astăzi, întrebările legate de activitatea IEM. (...)
Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de aşa ceva! Este adevărat că statutul neconvenţional al IEM impunea salariaţilor o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioada cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomaţi, şi am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, aşa cum era atunci, al instituţiilor statului. Şi cu referinţe pe care angajaţii le scriau între ei că garanţii reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalităţii academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă aşa-zisă referinţă nu poate fi decât un prefabricat, aşa cum au fost multe pe această tema din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat şi rasverificat. Aşa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lungă lista de strădanii de a fi acuzat cu orice preţ de către aceeaşi oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoană mea," declara guvernatorul BNR.
