Europarlamentare 2019. Prezența la urne la alegerile europarlamentare a fost în mod tradițional redusă, parțial din cauza lipsei de informare, parțial din cauza mizei mai mici, cel puțin așa cum era percepută de alegătorii din toată Europa, nu numai România.
Încercăm să remediem acest lucru, oferind câteva informații importante pe tema alegerilor europarlamentare 2019, a felului în care funcționează instituțiile europene, a felului în care se prezintă partidele românești și a mizelor care se află în joc la acest scrutin.
Pentru a fi informați nu trebuie decât să urmăriți articolele din secțiunea Europarlamentare 2019, de pe Realitatea.net.
Europarlamentare 2019: Ce se întâmplă de fapt la acest scrutin?
Alegătorii din toate statele membre UE merg la urne în perioada 23-26 mai pentru a alege 751 de europarlamentari care vor servi mandate de cinci ani în Parlamentul European.
Fiecare stat membru are alocat un număr de europarlamentari, în funcție de populație.
Candidați europarlamentare 2019. Lista completă pe partide
Germania, care are 82,8 milioane de cetățeni, are 96 de eurodeputați, în vreme ce micuța Malta are doar 6.
România are în prezent 32 de europarlamentari, dar ar mai putea primi unul, după retragerea Marii Britanii din UE.
Europarlamentare 2019: Când are loc scrutinul?
În cazul României, și al celor mai multe țări, scrutinul va avea loc pe 26 mai, dar alte state organizează votul joi, pe 23 mai sau chiar pe 24 sau 25.
Europarlamentare 2019: Cum ne influențează Brexit-ul?
Deocamdată nu ne influențează, deși ar fi trebuit.
În aprilie, UE a acceptat să amâna Brexit-ul până în octombrie, obligând însă Marea Britanie să ia parte la Europarlamentare 2019, deși Londra nu și-ar fi dorit.
Totuși, premierul Theresa May mai speră încă să obțină un acord pe tema divorțului de UE până în vară, astfel că, deși alegerile vor avea loc, eutroparlamentarii britanici nu își vor mai prelua mandatele și, de fapt, nici nu vor mai deveni europarlamentari.
Asta ar însemna că numărul de eurodeputați va scădea, datorită realocării mandatelor.
Cei mai mari beneficiari ar fi Franța și Spania, care vor avea câte cinci noi europarlamentari, în vreme ce România va primi un mandat în plus.
Europarlamentare 2019: Cum sunt aleși europarlamentarii
Există mai multe sisteme în funcție de fiecare stat membru, dar mai toate implică un soi de proporționalitate, în care partidelor le sunt alocate mandate în funcție de numărul de voturi primite.
În unele state, există liste închise. Adică partidele și-au desemnat candidații în funcție de preferințele conducerii, astfel că primii pe listă au cele mai multe șanse de a ajunge în Parlamentul European.
În alte țări vorbim despre liste deschise, unde alegătorii pot indica care este candidatul preferat de pe listă.
Europarlamentare 2019: Ce fac europarlamentarii după ce i-am ales?
În cele mai multe cazuri, eurodeputații sunt aleși într-o singură circumscripție, cea națională, astfel că, teoretic, reprezintă întreaga țară.
În alte cazuri, ca în Italia spre exemplu, ei reprezintă o regiune.
Ei servesc un mandat de cinci ani, împărțind timpul între Bruxelles și Strasbourg. În orașul francez - simbolic pentru fostul conflict franco-german - se desfășoară ședințele de plen.
Europarlamentarii votează legislația europeană și aprobă bugetul UE, împreună cu Consiliul European, instituția care îi cuprinde pe șefii de state și de guverne (cei care s-au întâlnit zilele trecute la Sibiu).
Deși reprezintă statele din care fac parte, europarlamentarii se grupează în parlament în familii ideologice transnaționale.
ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum vor arăta buletinele de vot? FOTO
În prezent, cel mai mare grup este cel conservator, din care face parte PNL-ul român, apoi vin social-democrații - din care face parte, încă PSD-ul, apoi liberalii, verzii, reformiștii, euroscepticii și populiștii, etc.
Eurodeputații participă de asemenea la alegerea președintelui Comisiei Europene, tot împreună cu Consiliul European, care se pronună primul pe această temă.
Teoretic, cel mai mare grup ideologic ar putea avea oportunitatea de a-și impune candidatul pentru șefia Comisiei - așa cum s-a întâmplat acum cinci ani cu Jean Claude Juncker dar practic rămâne de văzut dacă acest lucru se va întâmpla.
După cum s-a putut observa inclusiv în acest mandat, Parlamentul European mai poate organiza dezbateri și vota rezoluții care, chiar dacă nu produc efecte juridice, declanșează un semnal de alarmă. A fost cazul dezbaterilor pe tema justiției din România.
Europarlamentare 2019: Care ar fi principala îngrijorare legată de scrutin?
Liderii europeni și comentatorii vorbesc despre ascensiunea populiștilor și a extremiștilor, care vin să profite de crizele cu care se confrună UE, inclusiv cea a migrației, pentru a câștiga puterea.
În mai multe state membre, aceste partide, în multe cazuri euroscepticwe sau de-a dreptul anti-europene, doresc, paradoxal, să intre în Parlamentul European.
Motivul: să lupte cu Uniunea Europeană, din interior.
Este motivul pentru care partidele din mainstream-ul politicii propun o agendă pro-europeană, dar una în care atenția să fie îndreptată mai clar spre cetățeanul care se simte uitat și desprins de deciziile ”elitei de la Bruxelles”.
