Campania Guvernului de împrumuturi pentru tineri pune în alertă asociațiile de studenți și elevi

Viorel Stefan
Viorel Stefan

Credite pentru tineri. Asociațiile de studenți și elevi critică maniera intempestivă în care Guvernul vrea să demareze o campanie masivă de împrumuturi pentru tineri. Motivele sunt multiple: slaba educație financiară a tinerilor, riscurile de neplată, tentația Executivului de a subfinanța sistemul public de educație.



Credite pentru tineri. Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tinerilor din România (CTR), reprezentanții legitimi ai elevilor, studenților și tinerilor din România, solicită de urgență o întrevedere cu Guvernul României referitoare la introducerea Programului „Investește în tine" - împrumuturi fără dobândă garantate de stat.

Avertismentul tinerilor vine după ce, marți seara, vicepremierul Viorel Ștefan a anunțat că Guvernul va adopta săptămâna viitoare un act normativ prin care statul va acorda credite preferențiale, cu dobândă zero, persoanelor care vor să investească în dezoltare personală.

Programul "Investește în tine" se adresează tinerilor între 16 și 26 de ani dacă sunt în sistemul de învățământ sau urmează cursuri de specializare autorizate de Ministerul Educației, precum și persoanelor între 26 și 55 de ani, dacă sunt în sistemul de învățământ sau urmează cursuri de reconversie profesională.

Tinerii avertizează că nivelul redus al educației financiare plasează populația tânără la risc. "Ne exprimăm surprinderea și dezamăgirea deopotrivă că un astfel de program, cu un impact semnificativ asupra categoriilor mai sus menționate, poate să fie propus spre adoptare fără o amplă consultare prealabilă", spun tinerii.

În cazul elevilor și studenților, adoptarea unui astfel de program, în circumstanțe încă necunoscute, poate conduce, cum s-a întâmplat în marea majoritate a statelor în care a fost adoptat un astfel de mecanism de cost sharing [împărțire a costurilor între stat și elevi/studenți sau familiile lor], la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educație și la o creștere majoră a taxelor de școlarizare, atrag atenția elevii și studenții.

Asta în condițiile în care majoritatea cheltuielilor eligibile pentru a fi „decontate" prin intermediul „împrumutului" sunt cheltuieli pe care statul român ar trebui să le acopere conform Constituției României.

Spre exemplu, în perioada 1989-2009, contribuția statului olandez în finanțarea învățământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare al studenților a crescut cu 105%.

La 31 martie 2015, datoriile totale ale studenților din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de guvern, au atins pragul de 64 miliarde £, în timp ce în Scoția (3,5 miliarde £), Țara Galilor (2,9 miliarde £) sau Irlanda de Nord (2,4 miliarde £), unde statul recunoaște valoare socială a învățământului gratuit acestea erau semnificativ mai mici, scrie Hotnews.ro.

„ANOSR nu consideră oportună implementarea unui sistem de acordare a unor credite în vederea susținerii cheltuielilor legate de accesul, studiul și întreținerea studenților, în condițiile în care acesta nu este supus dezbaterii într-un mod corespunzător. În ciuda unor avantaje pe termen scurt, acest sistem ar destabiliza, din punct de vedere economic, un număr important de studenți/absolvenți. Modul în care se încearcă adoptarea acestui program național ridică semne de întrebare serioase. Dacă termenul de implementare conform Programului de guvernare este 1 ianuarie 2019, de unde toată această grabă? Apreciem facilitățile acordate studenților în ultima perioadă, însă sustenabilitatea acestora este afectată prin posibila adoptare a acestor măsuri", spune Marius Deaconu, președinte ANOSR.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
Amalia
30 May 13:41
Părerea mea este că se speră să se obțină efectul,mai ales ca cel de la țară, cu zaharul,făina s.a. Aici este vorba de bani,așa că ar putea avea efectul dorit.
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?