"Screening nu se poate face, pentru că fiind vorba de o boală
contagioasă, investigaţiile medicale pot ieşi în regulă într-un moment,
dar în alt moment pacientul poate să contacteze boala. În plus,
costurile sunt foarte mari şi nu pot fi acoperite din fondurile
deţinute de casa de asigurări şi minister", a apreciat consilierului
ministrului sănătăţii, prof. dr. Geza Molnar, cu ocazia Zilei
Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei.
Asociaţiile medicilor specialişti în studiul ficatului şi
gastroenterologie, împreună cu asociaţiile de pacienţi cu afecţiuni
cronice, au demarat, în ultimii trei ani, campanii de informare a
populaţiei, având în vedere că aproape două milioane de români pot fi
infectaţi cu virusul hepatitei B sau C, fără să ştie acest lucru. "Sunt
în jur de 6.000 de pacienţi care se află în tratament şi alţi 6.000
care sunt trecuţi pe listele de aşteptare, însă aproape două milioane
de români poartă virusul fără să ştie şi pot dezvolta, în decursul a
15-20 ani, ciroză sau cancer hepatic. Este importantă depistarea
acestor români, prin programe de screening şi investigaţii medicale, ce
ar trebui finanţate de către autorităţi", a declarat directorul
Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie de la Institutul Clinic
Fundeni, prof. dr. Mircea Diculescu.
Pentru că foarte mulţi pacienţi se află pe liste de aşteptare, medicii
propun includerea acestora în studii clinice. Preşedintele Casei de
Asigurări de Sănătate, prof. dr. Irinel Popescu, a precizat că
fondurile alocate tratamentului pacienţilor cu hepatită, ciroză sau
cancer hepatic sunt de aproape 100 milioane de euro pe an. "Aceste
tratamente presupun costuri foarte mari şi fondurile sunt limitate.
Facem tot posibilul să tratăm toţi pacienţii, încercăm să obţinem
reduceri din partea companiilor farmaceutice", a spus preşedintele CNAS.
Pe de altă parte, pacienţii se plâng de lipsă de transparenţă în
cheltuirea fondurilor pentru tratamentul bolnavilor de hepatită, iar
reprezentanţii acestora vor demara o anchetă la nivel naţional care
să determine dacă pacienţii îşi cunosc drepturile şi care sunt
problemele lor când încearcă să intre în schema de tratament.
"Între pacientul român cu afecţiuni hepatice cronice şi tratamentul
care îi poate salva viaţa stau birocraţia, lipsa de transparenţă şi
eterna lipsă de fonduri. În situaţia fericită în care ai ajuns să fii
admis pe listele de aşteptare, după analiza dosarelor, poţi să aştepţi
şi trei ani pentru a primi tratament. Vorbim de o boală în cazul căreia
tratamentul trebuie început cât mai aproape de diagnosticare, pentru a
nu progresa în cancer sau ciroză", a precizat preşedintele noii
Asociaţii a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela
Debu.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, virusurile hepatice B şi C
sunt responsabile de un milion de decese pe an, în întreaga lume.
Netratate, hepatitele cronice pot progresa către ciroză şi cancer
hepatic.
MS şi CNAS nu iau în calcul un plan naţional pentru depistarea bolnavilor de hepatită B şi C
