„În fiecare săptămână există cazuri în care sunt drone în nordul Dobrogei, la graniţă, foarte aproape de graniţă şi azi noapte avioanele din poliţia aeriană s-au ridicat pentru a veghea la siguranţa cetăţenilor. Dacă vreo dronă ar fi intrat în spaţiul aerian românesc, ar fi fost doborâtă. La fel şi antiaeriana aflată la sol în zonele cu concentrare de populaţie de pe braţul Chilia din nordul Dobrogei este gata oricând să reacţioneze dacă dronele intră în spaţiul aerian, aşa cum au făcut-o şi polonezii ne vom proteja ţara, siguranţa fiecărui cetăţean”, a declarat sâmbătă Ionuţ Moşteanu la un post TV.
Întrebat cine va da ordinul de doborâre a unor eventuale drone care ar intra în spaţiul aerian al României, el sau preşedintele Nicuşor Dan, ministrul Apărării a răspuns: „După ce legea a trecut în Parlament, există o ierarhizare a comenzii şi pentru anumite cazuri trebuie să aprob eu ca ministru angajarea şi dacă e nevoie, o voi face. Au mai fost cazuri în cele două luni în care, văzând anumite aeronave care au intrat în zona controlată românească, s-au cerut aceste aprobări, am dat aceste aprobări de fiecare dată. Suntem în legătură cu centrul de comandă NATO şi toate aceste lucruri le facem împreună cu aliaţii noştri”.
Ce spune Moșteanu despre atacul cu drone din Polonia
Ionuț Moșteanu a declarat că incidentul cu dronele rusești din Polonia nu a fost un accident, ci o provocare menită să testeze reacția NATO. El a subliniat că nu a fost vorba de o singură dronă, care ar fi putut fi defectă sau bruiată, ci de mai multe, ceea ce indică o acțiune intenționată.
„Cred că cuvântul corect este ”a testat reacţia NATO” nu ”atacat Polonia”. Evident că n-a fost o întâmplare, n-a fost un caz accidental, vorbim de mai multe drone, n-a fost una singură. Una singură poate să fie defectă sau poate să fie bruiată de anumite sisteme. S-a mai întâmplat. Nu a fost cazul, au fost mai multe. A fost o provocare, o testare”, a arătat Moșteanu.
„Răspunsul Poloniei, răspunsul aliaţilor este unul ferm. România este în contact permanent cu aliaţii NATO. Vorbim de invocarea articolului 4 care cere consultări între statele aliate pentru a decide împreună cum vor acţiona în continuare”, a adăugat ministrul Apărării.
El a precizat că după această provocare din Polonia trebuie să crească suportul statelor de pe flancul estic.
„Ceea ce este important după această provocare este să înţelegem că va trebui ca împreună cu aliaţii să crească suportul statelor de pe flancul estic. Aici vorbim de Polonia, vorbim însă şi de România şi e nevoie de o prezenţă militar aliată sporită, e nevoie de sporirea misiunilor de poliţie aeriană avansată (…)”, a conchis ministrul Apărării.
