Mai mulți diplomați și oficiali europeni susțin că, din acest motiv, liderii UE preferă tot mai des să discute în grupuri restrânse, evitând formatele complete cu toate cele 27 de state membre.
Acuzațiile, vechi dar tot mai dese
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a reluat public aceste suspiciuni, afirmând că nu sunt o noutate, conform Politico.
„Faptul că oamenii lui Orbán informează Moscova despre ședințele Consiliului UE în detaliu nu ar trebui să surprindă pe nimeni”, a scris acesta pe platforma X. El a adăugat că tocmai din acest motiv își limitează intervențiile în cadrul reuniunilor.
Tusk îl susține în același timp pe liderul opoziției maghiare, Péter Magyar, în contextul alegerilor din 12 aprilie. Un articol publicat de Washington Post susține că guvernul ungar a menținut relații apropiate cu Rusia pe durata războiului din Ucraina.
Potrivit publicației, ministrul de externe Péter Szijjártó ar fi folosit pauzele din cadrul reuniunilor europene pentru a comunica informații omologului său rus, Serghei Lavrov. În acest context, diplomația europeană se desfășoară tot mai mult în grupuri mai mici de state, considerate mai „aliniate”.
Un oficial european a explicat că aceste formate, precum E3, E4, E7, E8, Weimar, NB8 sau JEF, sunt preferate tocmai pentru a reduce riscul scurgerilor de informații. Aceste grupuri reunesc un număr limitat de țări. De exemplu, formatul Weimar include Franța, Germania și Polonia, iar NB8 reunește statele nordice și baltice.
Excluderi informale din discuții sensibile
Fostul ministru de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a declarat că a fost avertizat încă din 2024 cu privire la riscurile legate de partea ungară. El susține că, în anumite situații, discuțiile sensibile aveau loc fără participarea Ungariei. Un exemplu este perioada dinaintea summitului NATO de la Vilnius din 2023, când unele întâlniri au fost organizate fără delegația de la Budapesta.
Autoritățile de la Budapesta resping acuzațiile. Ministrul ungar pentru Europa, János Bóka, a declarat că informațiile apărute sunt „fake news” și fac parte dintr-o campanie electorală. La rândul său, Péter Szijjártó a acuzat presa că promovează „teorii ale conspirației”.
Posibile măsuri suplimentare la nivel european
Unul dintre diplomați a menționat că o posibilă soluție ar fi clasificarea mai strictă a informațiilor la nivelul UE, pentru a descuraja eventualele scurgeri. Totuși, acesta a precizat că măsura nu ar rezolva complet problema, dar ar putea facilita investigarea eventualelor breșe.
În ciuda îngrijorărilor, nu este așteptată o reacție oficială a Uniunii Europene înainte de alegerile din Ungaria din 12 aprilie. Diplomații susțin că orice acțiune ar putea fi folosită politic de Viktor Orbán în campanie, motiv pentru care liderii europeni preferă să evite escaladarea situației în această perioadă.
Tensiuni mai largi în relația UE - Ungaria
Situația vine pe fondul unor tensiuni deja existente între Budapesta și restul Uniunii Europene. Recent, Viktor Orbán a blocat aprobarea unui pachet de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce a generat reacții dure din partea altor lideri europeni. Unii diplomați consideră că Ungaria acționează de mai mult timp ca un aliat al Rusiei în interiorul UE, acuzație care complică și mai mult relațiile dintre părți.
