UPDATE 23:00 - Ministrul Apărării anunţă că România a dat Ucrainei de la gloanţe la sistemul Patriot
Ministrul Apărării Naționale, Ionuţ Moşteanu, a declarat că nu poate da detalii privind conţinutul ajutoarelor militare oferite de România către Ucraina, pentru că sunt informaţii clasificate, dar a precizat că va discuta cu premierul şi şeful statului despre posibilitatea declasificării lor.
Totodată, oficialul a precizat că România a oferit Ucrainei gloanţe, bani pentru pregătirea piloţilor, dar şi un sistem de apărare Patriot, precizând că nu poate oferi detalii despre pachetele militare, pentru că reprezintă informaţii clasificate.
”Sunt pachete care au fost creionate în urma unui dialog cu prietenii ucraineni, în funcţie de nevoile dânşilor şi de disponibilităţile noastre, păstrând în acelaşi timp capacitatea operaţională a armatei române. Sunt aceste pachete de la gloanţe până la, ca să dau un exemplu, sistemul Patriot care a fost donat către Ucraina. Acum, legat de detalierea fiecărui pachet, aceste lucruri sunt clasificate şi vom vedea împreună cu premierul şi cu preşedintele în ce măsură şi ce putem declasifica din asta, pentru că, practic, noi spunem şi cu ce ne-am golit depozitele şi asta nu e neapărat cel mai bun lucru să-l faci public”, a declarat Ionuţ Moşteanu, potrivit News.ro.
Cât despre sistemul de apărare Patriot oferit Ucrainei, ministrul Ionuţ Moşteanu a afirmat că România va primi un alt sistem în loc, printr-o donaţie făcută de Statele Unite ale Americii, Norvegia şi Germania.
”Am primit donaţie din partea aliaţilor, o sumă mai mare decât făcea sistemul (oferit Ucrainei – n.r.). Practic, o să primim acest sistem aproape gratis. Plătim o diferenţă foarte mică raportat la costul unui sistem Patriot. Deci noi am dat un sistem de-al nostru ucrainenilor şi aliaţii ne dau unul în schimb. Va fi plătit mai exact de către Statele Unite, Norvegia şi Germania”, a afirmat ministrul.
În plus, el a ținut să precizeze că ”e un pic complicat” să spunem exact când va ajunge acest nou sistem Patriot în România, dar că se va întâmpla ”într-un viitor apropiat”.
UPDATE 22:10 - Donald Trump se declară „foarte dezamăgit” de Vladimir Putin şi dă asigurări că va lua măsuri pentru a reduce numărul morţilor din Ucraina
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat, marţi, într-un interviu că este „foarte dezamăgit” de omologul său rus Vladimir Putin şi a adăugat, fără a da mai multe detalii, că administraţia sa intenţionează să ia anumite măsuri pentru a reduce numărul morţilor în războiul din Ucraina, relatează Reuters.
„Sunt foarte dezamăgit de preşedintele Putin, pot spune asta, şi vom face ceva pentru a ajuta oamenii să trăiască”, a afirmat preşedintele american într-un interviu acordat emisiunii The Scott Jennings Radio Show.
De asemenea, şeful de la Casa Albă a subliniat că nu este „deloc îngrijorat” de formarea unei alianţe împotriva Statelor Unite, care include China şi Rusia, în urma summitului organizat la Tianjin de preşedintele chinez Xi Jinping, la care a participat, printre alţii, Vladimir Putin.
UPDATE 21:10 - Cancelarul german îl consideră pe Vladimir Putin ”cel mai rău criminal de război al vremurilor noastre”
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, marți, că președintele rus Vladimir Putin este ”poate cel mai rău criminal de război din zilele noastre”, transmite dpa.
”Este un criminal de război. (...)Trebuie pur și simplu să fim clari despre modul de a trata criminalii de război. Nu e loc pentru indulgență”, a declarat Merz într-un interviu pentru televiziunea Sat.1, referindu-se la Putin.
Oficialul a criticat de multe ori dur Rusia după ce și-a preluat mandatul de șef al guvernului de la Berlin, acuzând Moscova de ”cele mai grave crime de război” și de ”terorism împotriva populației civile”.
UPDATE 19:30 - Ucraina anunță repatrierea mai multor copii din Rusia și regiunile ocupate
Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a anunțat marți că un grup de copii a fost repatriat în Ucraina din Rusia și teritoriile ocupate de forțele ruse, transmite dpa.
UPDATE 18:20 - Slovacia doreşte normalizarea relaţiilor cu Rusia
Slovacia doreşte să-şi normalizeze relaţiile cu Moscova şi va creşte importurile de gaze ruseşti prin conducta TurkStream, i-a spus marţi premierul slovac Robert Fico preşedintelui rus Vladimir Putin, cu care s-a întâlnit la Beijing, relatează Reuters.
„Vreau să spun deschis că suntem extrem de interesaţi de normalizarea relaţiilor dintre Republica Slovacă şi Federaţia Rusă. Să revenim la ceea ce era tipic pentru ţări în ceea ce priveşte cooperarea economică. (...)Vreau să vă mulţumesc pentru aprovizionarea sigură şi regulată cu gaze pe care o primim prin TurkStream”, a declarat Fico în timpul întâlnirii cu
Putin, care a avut loc în China, unde au fost invitaţi să ia parte la o fastuoasă paradă militară ce doreşte să marcheze sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
UPDATE 17:15 - Zelenski, întâlnire cu Macron, Starmer, Merz, von der Leyen şi Rutte
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească joi, la Paris, cu preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi premierul britanic Keir Starmer, aliaţii Kievului, anunţă marţi preşedinţia Ucraineană, relatează AFP.
Aceste discuţii, coprezidate de către Macron şi Starmer, privesc ”garanţii de securitate a Ucrainei”, anunţă pe X, Mîhailo Podoliak, consilier prezidențial.
UPDATE 16:40 - Putin ordonă Slovaciei să taie livrările de energie Ucrainei.
Preşedintele rus Vladimir Putin anunţă marţi că apreciază ”foarte mult” diplomaţia, pe care o consideră ”independentă” a Slovaciei, şi ordonă acestui stat membru al NATO şi Uniunii Europene (UE) să taie livrările de energie Ucrainei, într-o întâlnire la Beijing cu premierul slovac Robert Fico, relatează AFP.
”Apreciem foarte mult politica externă independentă pe care o duceţi dumneavoastră şi echipa dumneavoastră”, i-a spus Putin lui Fico.
UPDATE 14:50 - Liderul rus Vladimir Putin și-a făcut un nou aliat? Acesta a discutat, marți, în China cu prim-ministrul Slovaciei Robert Fico. Cu acest plilej, Putin a acuza Ucraina că intensifică atacurile asupra instalațiilor energetice rusești, afirmând că Moscova s-a abținut mult timp de la a viza infrastructura ucraineană.
„Nu am întreprins nicio acțiune asupra infrastructurii civile, mai ales în perioada de iarnă, și pentru o lungă perioadă am tolerat atunci când trupele ucrainene loveau instalațiile noastre energetice”, a spus el. „După aceea am început să răspundem și, desigur, răspundem serios”, a afirmat Putin.
UPDATE 9:17 - Aproximativ 2.000 de militari nord-coreeni au fost ucişi în Războiul din Ucraina
Aproximativ 2.000 de militari nord-coreeni au fost ucişi în Războiul din Ucraina, anunţă marţi un deputat sud-coreean, Lee Seong-kweun, care citează serviciile sud-coreene de informaţii, în urma unei reuniuni cu acestea, relatează AFP.
UPDATE 9:12 - Orașul rusesc Rostov, atacat cu drone, de Ucraina: peste 300 de persoane, evacuate
Peste 300 de persoane au fost evacuate din apartamentele, în noaptea de luni spre marți, după un atac cu dronă ucraineană asupra capitalei regiunii Rostov, a declarat marți guvernatorul interimar, potrivit Reuters.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că unitățile de apărare aeriană au distrus 13 drone ucrainene deasupra regiunii Rostov în cursul nopții. Nu a precizat câte drone au fost detectate.
UPDATE 8:50 - Atac cu drone al rușilor în Ucraina, soldat cu victime într-un oraș de lângă Kiev și în Sumi
Pentru a doua noapte consecutivă, rușii au atacat cu drone orașul Bila Tserkva din regiunea Kiev, a anunțat un oficial ucrainean. De asemenea, rușii au atacat cu drone clădirile nerezidenţiale din Sumi. Atacul a provocat un incendiu. „Din păcate, există victime şi se ştie că o persoană a murit”, a transmis şeful interimar al Consiliului Local din Bila Tserkva, Volodimir Vovkotrub, pe Facebook, citat de Ukrinform.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
„Loviturile sale au erodat nu doar rezistența fizică a Ucrainei, ci și forța sa morală”, subliniază acesta. Potrivit lui Hastings, în acest moment, mulți sunt dispuși să accepte că, pentru a ajunge la un acord de pace, Ucraina va trebui să facă sacrificii, ceea ce este în mod evident nedrept, având în vedere că Rusia nu are niciun drept asupra unui singur milimetru din teritoriul ucrainean.
Totuși, acest lucru face parte din realitatea cu care se confruntă lumea astăzi, iar succesul în rezolvarea crizei depinde de identificarea unor „măsuri suficient de puternice” pentru a forța Kremlinul să accepte condiții acceptabile pe termen lung, inclusiv ridicarea sancțiunilor economice occidentale. „Este o sarcină extrem de dificilă”, concluzionează expertul citat de adevarul.ro.
După întâlnirea de la începutul lunii august de la Anchorage, Alaska, unde oficiali americani și europeni au discutat despre o posibilă soluție la conflictul din Ucraina, Steve Witkoff, reprezentantul special al lui Donald Trump, a declarat că discuțiile cu Putin au reprezentat un „progres epic”. Conform acestuia, Rusia a fost de acord să adopte un lege care să-i interzică extinderea teritorială în Ucraina după un eventual acord de pace. „Un pas important”, a spus Witkoff. Însă majoritatea celor care au analizat declarațiile sale au considerat că acestea reflectă mai mult o abordare idealistă și nu o viziune realistă asupra crizei.
Pentru Putin, ideea „Rusiei mari” prevalează
„Ce rămâne neschimbat în această tragedie ucraineană este voința neclintită a lui Putin, care este dispus să calce peste cadavre pentru a-și impune viziunea unei «Mari Rusii»”, continuă Hastings. Preocupările economice sau posibilele colapsuri financiare nu îl tulbură deloc pe liderul de la Kremlin. În schimb, el pare să considere că posibilele pierderi economice nu reprezintă decât un preț mic pentru o cauză pe care o vede ca fiind inevitabilă.
Chiar și în fața prognozelor pesimiste din 2022, care indicau un posibil colaps al economiei rusești, Putin nu pare să își modifice cursul. Din contră, continuă să propage ideea unei Rusii puternice, aflate în fața unui Occident din ce în ce mai divizat și nesigur.
