Alegeri cruciale în Europa - Un stat vrea să își obțină independența

Amânate cu un an din cauza pandemiei, aceste alegeri urmează să permită la 48 de milioane de alegători să reînnoiască circa 5.000 de mandate în 143 de adunări locale din Anglia, să aleagă un primar în capitala Londra și să desemneze noi parlamente regionale în Țara Galilor și Scoția.

Secțiile de votare vor fi deschise de la orele 06.00 la 21.00 GMT, iar rezultatele sunt așteptate treptat vineri și pe tot parcursul weekendului. În Scoția, o provincie cu 5,5 milioane de locuitori, acestea vor fi potențial decisive pentru viitorul Regatului Unit.

Dacă separatiștii la putere câștigă majoritatea în parlamentul local, prim-ministrul Nicola Sturgeon, șefa Partidului Național Scoțian (SNP), intenționează să facă presiuni asupra guvernului central de la Londra pentru a putea organiza un nou referendum de independență.

În 2014, 55% dintre scoțienii au ales să rămână în Marea Britanie. Un argument invocat de premierul conservator Boris Johnson, având ultimul cuvânt pentru a se opune ferm unei noi consultări care, în opinia sa, poate avea loc numai "o dată la o generație".

Partizanii unui nou referendum subliniază că Brexitul, căruia 62% dintre scoțieni i s-au opus, a schimbat miza. La fel ca și pandemia, care a stimulat popularitatea lui Nicola Sturgeon, creditată cu o bună gestionare a crizei sanitare.

După luni de sondaje care promiteau o creștere a SNP și o majoritate în favoarea independenței, partidul ar putea fi, totuși, deziluzionat. Un sondaj realizat de Savante ComRes pentru jurnalul The Scotsman i-a prezis cel mai slab scor de la venirea sa la putere în 2007, cu 59 de locuri (-2) din 129.

În lipsa unei majorități proprii, formațiunea se va putea baza însă pe Verzi și pe noul partid Alba al fostului lider scoțian Alex Salmond, fost mentor al lui Nicola Sturgeon care i-a devenit adversar în urma disensiunilor din tabăra separatistă.

Aceste alegeri au, de asemenea, o dublă valoare de test. Pentru Boris Johnson, după victoria largă a conservatorilor la alegerile legislative de la sfârșitul anului 2019, cu promisiunea de a realiza Brexitul. Devenit realitate, acesta este însoțit, mai ales în Irlanda de Nord, de tulburări care au reînviat tensiunile comunitare.

Un test și pentru liderul opoziției laburiste, Keir Starmer, al cărui partid se vede în fața urnelor pentru prima dată de când el a preluat conducerea în aprilie 2020 după înfrângerea istorică la alegerile legislative.

"Luptăm pentru fiecare vot", a declarat miercuri cel care a promis că va ridica Labour din nou în picioare. "Oricare va fi rezultatul, îmi voi asuma responsabilitatea", a subliniat Keir Starmer.

Pe fondul succesului campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului, Boris Johnson rămâne pe primul loc în sondaje, în pofida mai multor scandaluri, inclusiv cel legat de finanțarea renovării apartamentului său oficial, și a unui bilanț foarte grav al pandemiei - peste 127.500 de morți.

Miza se concentrează mai ales în jurul Hartlepool, bastion laburist din nord-estul Angliei susceptibil să basculeze conservator prin alegerea noului său deputat, după demisia parlamentarului în exercițiu, acuzat de hărțuire sexuală. Un simbol destul de important după ce tories au cucerit în 2019 "zidul roșu" laburist, aceste regiuni din nordul Angliei afectate de dezindustrializare.

La Londra, Labour se află într-o poziție mult mai bună. La cinci ani după ce a devenit primul primar musulman al unei mari capitale occidentale, laburistul Sadiq Khan este dat câștigător pentru al doilea mandat, cu mult înaintea conservatorului Shaun Bailey.