Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro. Examenul maturității continuă azi cu proba obligatorie a profilului. Realitatea.net vă prezintă, mai jos, câteva modele de subiecte care au picat la examenele din anii anteriori.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Calendarul rămas

2 iulie 2019 Limba și literatura maternă - proba E.b) - proba scrisă

3 iulie 2019 Proba obligatorie a profilului - proba E.c) - proba scrisă

4 iulie 2019 Proba la alegere a profilului și specializării - proba E.d) - proba scrisă

8 iulie 2019 Afișarea rezultatelor (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor (orele
12,00 - 16,00)

9 - 12 iulie 2019 Rezolvarea contestațiilor

13 iulie 2019 Afișarea rezultatelor finale

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul I

Toate subiectele (I, II si III) sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:

A. „În septembrie 1394 oastea otomană, în jur de 40.000 de oameni, (…) a trecut Dunărea, pe la Nicopole, în Țara Românească. [Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de 10.000 de oameni, Mircea cel Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărțuială ceea ce a făcut ca în momentul în care detașamentele otomane au ajuns în apropiere de Curtea de Argeș, vechea capitală a Țării Românești, ele să fie foarte slăbite. Lupta decisivă (…) s-a dat la 10 octombrie 1394 la (…). Rezistența arătată de români, ca si teama de intervenția, în sprijinul lui Mircea cel Bătrân, a regelui Sigismund, ale cărui oști sosiseră la Timișoara, l-au [determinat] pe Baiazid - cel dintâi sultan care a condus oști pe teritoriul românesc – să hotărască retragerea la sudul Dunării.”

Subiecte Istorie - Bac 2019 - Rezolvari si bareme

(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)

B. „Într-adevăr, în fața uriașei forțe concentrate de [sultanul] Mehmed al II-lea împotriva Țării Românești, Vlad Țepeș nu a cedat, deși rămăsese singur, doar cu relativ puțina sa oaste (30000). Ca și în campania din anul precedent în Anatolia, Mehmed al II-lea a recurs la sprijinul flotei și în expediția împotriva Țării Românești, din 1462. (…) Din punct de vedere militar, (...) Mehmed al II-lea nu a obținut vreun succes decisiv împotriva lui Vlad Țepeș. (…) Dar, din punct de vedere politic, sultanul a reușit să-si consolideze stăpânirea la Dunăre si să întărească controlul otoman în Țara Românească.”

(G. Tahsin, Românii și otomanii în secolele XIV-XVI)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți capitala statului medieval românesc precizată în sursa A. 2 puncte

2. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B. 2 puncte

3. Menționați câte un domnitor al Țării Românești, precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că acțiunea militară a Imperiului Otoman a avut consecințe nefavorabile pentru statul român în plan politic. 3 puncte

5. Scrieți, pe foaia de examen, două informații aflate în relație cauză-efect, selectate din sursa A. 7 puncte

6. Prezentați alte două conflicte din spațiul românesc, desfășurate în Evul Mediu și la începuturile modernității, în afara celor precizate în surse. 6 puncte

7. Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu. 4 puncte

Porni

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Subiectul II

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți cu atenție sursele istorice de mai jos:

„Transformarea regimului pluralist autoritar, pe care Mussolini îl instaurase [în Italia] după Marșul asupra Romei, într-o dictatură totalitară (…) datează (…) din anii 1925-1926. (…) Monarhia este susținută, dar regele (...) este constrâns doar la rolul de reprezentare. Senatul este menținut și el doar pentru a se putea exploata referința la antica instituție romană și pentru a cruța fosta clasă conducătoare, dar chiar dacă membrii acestei înalte adunări sunt încărcați de oameni din partea regimului, ei nu au nicio putere concretă. Camera Deputaților este aleasă în condiții care o fac să depindă strict de partid. (…) Esența puterii aparține în fapt „Ducelui” [Mussolini]. În principiu acesta nu dă socoteală decât în fața regelui și are mari atribuții economice în calitate de ministru al corporațiilor și militare ca sef suprem al armatei. El numește și revocă miniștrii care nu sunt decât simpli executanți și poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar. (...) Partidul unic are drept misiune înregimentarea și supravegherea populației (...). El participă la menținerea ordinii cu ajutorul miliției (...). La această dată [1940] însuși Partidul Național Fascist numără 3 milioane de membri.”

(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro Pornind de la această sursă, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Numiți partidul precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizați, pe baza sursei date, o caracteristică a Camerei Deputaților. 2 puncte

3. Menționați un regim politic și un spațiu istoric, la care se referă sursa dată. 6 puncte

4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la Senat. 6 puncte

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la atribuțiile lui Mussolini în stat, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea. (Se punctează pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) 4 puncte

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Subiectul III

Subiecte Istorie BAC 2019 Edu.ro + barem Istorie Bacalaureat 2019

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre implicarea României în relațiile internaționale (secolele al XIX-lea – al XX-lea), având în vedere:

menționarea unei acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-le
menționarea unei cauze a aderării României la una dintre marile alianțe la începutul secolului al XX-lea și prezentarea unei consecințe a acestei aderări pentru statul român
menționarea a două acțiuni ale regimului stalinist din România desfășurate în relațiile internaționale și precizarea unei asemănări între acestea; Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro
formularea unui punct de vedere referitor la atitudinea regimului național-comunist din România față de „Războiul Rece” și susținerea acestuia printr-un argument istoric
Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a cerințelor.
Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea capitalei statului medieval românesc precizate în sursa A

2. 2 puncte pentru precizarea secolului în care se desfășoară evenimentele descrise de sursa B

3. câte 3 puncte pentru menționarea fiecărui domnitor al Țării Românești, precizat în sursa A, respectiv în sursa B (3px2=6p)

4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susține că acțiunea militară a Imperiului Otoman a avut consecințe nefavorabile pentru statul român în plan politic Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

5. 7 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a oricăror două informații aflate în relație cauză–efect, selectate din sursa A

6. - câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două conflicte din spațiul românesc, desfășurate în Evul Mediu și la începuturile modernității, în afara celor precizate în surse (1px2=2p)

- câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăruia dintre conflictele menționate (2px2=4p)

7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între două acțiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu

Subiecte Matematică BAC 2019 // M1, M2, M3 și M4 + barem mate EDU.ro

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea partidului precizat în sursa dată

2. 2 puncte pentru precizarea, pe baza sursei date, a oricărei caracteristici a Camerei Deputaților

3. câte 3 puncte pentru menționarea oricărui regim politic și a oricărui spațiu istoric, la care se referă sursa dată (3px2=6p)

4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la Senat (3px2=6p)

5. - 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la atribuțiile lui Mussolini în stat Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

- câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat (3px2=6p)

6. - 1 punct pentru pertinența argumentării afirmației conform căreia practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei secolului al XX-lea

- 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susține afirmația dată

- 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv a conectorilor care exprimă concluzia (așadar, ca urmare etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel:

3 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni desfășurate de România în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
3 puncte pentru menționarea oricărei cauze a aderării României la una dintre marile alianțe la începutul secolului al XX-lea
2 puncte pentru menționarea oricărei consecințe a aderării României la una dintre marile alianțe la începutul secolului al XX-lea pentru statul român Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro
3 puncte pentru prezentarea coerentă a consecinței menționate, prin evidențierea relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la consecința menționată
câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două acțiuni ale regimului stalinist din România
desfășurate în relațiile internaționale (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între acțiunile menționate
1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la atitudinea regimului național-comunist din România față de „Războiul Rece”
1 punct pentru pertinența argumentării punctului de vedere formulat
2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susține punctul de vedere formulat
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.), respectiv, concluzia (așadar, ca urmare etc.)

Ordonarea si exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:

Subiecte Matematica M2 BAC 2019 - Cea mai grea proba din Bacalaureat

• Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat

0 puncte pentru lipsa limbajului istoric

• 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii)

0 puncte pentru text nestructurat

• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

• 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

0 puncte pentru nerespectarea limitei de spațiu

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul I

Subiectul I

1. Curtea de Argeș.

2. Secolul XV.

3. Domnitorul precizat în sursa A este Mircea cel Bătrân, iar cel din sursa B este Vlad Țepeș.

4. Sursa B.

5. Informația cauză: „[Deoarece] oastea românească nu avea mai mult de 10.000 de oameni”,

Informația efect: „Mircea cel Bătrân a adoptat tactica luptelor de hărțuială”.

(Aceasta este una dintre posibilele rezolvări. În text mai pot fi găsite și alte informații aflate în relație cauză-efect).

6. Alte două conflicte militare din spațiul românesc desfășurate în Evul Mediu sunt campania sultanului Mehmed al II-lea împotriva lui Ștefan cel Mare din vara anului 1476 și campania marelui vizir Sinan Pașa din 1595, împotriva lui Mihai Viteazul.

După victoria lui Ștefan cel Mare de la Vaslui (1475), împotriva unei numeroase oști turcești conduse de Suleiman Pașa, sultanul Mehmed al II-lea a venit prsonal, în vara anului 1476, în fruntea unei armate, cu scopul de a cuceri Moldova. Ștefan a adunat oastea cea mare, dar turcii i-au pus pe tătari să atace nordul Moldovei, astfel că voievodul a trebuit să le dea drumul țăranilor să-și apere gospodăriile. A rămas să lupte doar oastea cea mică. Bătălia s-a dat la Războieni și a fost câștigată de turci, dar moldovenii nu au suferit pierderi mari. Ei s-au retras în cetăți, iar sultanul, după mai multe asedii, nu a reușit să cucerească nicio cetate, și a decis să se retragă. În timpul retragerii, moldovenii i-au hărțuit pe turci și le-au împiedicat aprovizionarea, iar în tabăra turcească a izbucnit și o epidemie de ciumă. Astfel, pagubele campaniei au fost foarte mari, iar rezultatul politic concret aproape nul.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul I

În anul 1594 Mihai Viteazul a declanșat revolta împotriva Imperiului Otoman: a ucis creditorii turci din București, a refuzat plata tributului, a încheiat un tratat de alianță cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Drept urmare, în vara anului 1595, o armată condusă de marele vizir Sinan Pașa a trecut Dunărea pentru a-l pedepsi pe domnitor. Mihai dispunea de o mică armată, comparativ cu cea turcească și de un ajutor primit din Transilvania. El a dat atacul decisiv împotriva avangardei turcești la Călugăreni, pe râul Neajlov. Românii au obținut o victorie tactică pentru că turcii au suferit mari pierderi și s-au retras de pe câmpul de bătălie. Exemplul personal al lui Mihai a avut un rol foarte important: el a participat direct la luptă, a ucis unul dintre comandanții turci și l-a pus pe fugă pe un altul. Sinan Pașa a căzut în apa Neajlovului în timpul confruntării. Din cauză că lupta s-a dat doar cu avangarda armatei turcești, Mihai a hotărât să se retragă spre munți, așteptând ajutor de la Sigismund. Turcii între timp au ocupat capitala și o parte din sudul țării și au început organizarea țării în pașalâc. La scurt timp, domnitorul a primit ajutor din Transilvania și Moldova, dar și de la Austria și Toscana, a reluat ofensiva și a reușit să-i alunge pe turci. Lupta decisivă s-a dat la Giurgiu,unde turcii au fost înfrânți.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul I

(Aceasta este una dintre posibilele rezolvări. Pot fi luate și alte conflicte, iar prezentarea lor poate fi și mai scurtă).

7. Două acțiuni diplomatice la care au participat românii în Evul Mediu sunt tratatul de alianță semnat de domnitoruluiȚării Românești, Mircea cel Bătrân, cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (1395) și tratatul domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare, cu regele Ungariei, Matia Corvin (1475). O asemănarea între aceste două acțiuni diplomatice este că ambele au ca scop lupta împotriva Imperiului Otoman.

(Aceasta este una dintre posibilele rezolvări. O asemănare ar putea fi, de exemplu, și faptul că cei doi domnitori au ales să încheie tratate de alianță cu același stat, Ungaria).

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul II

Subiectul al II-lea

1. Partidul Național Fascist

2. „Camera Deputaților este aleasă în condiții care o fac să depindă strict de partid”.

3. Un regim politic menționat în sursă este „dictatura totalitară”, iar un spațiu istoric este Italia.

4. „Senatul este menținut și el doar pentru a se putea exploata referința la antica instituție romană”, iar membrii săi „nu au nicio putere concretă”. (Există și alte informații referitoare la Senat care pot fi notate în răspuns.)

5. Mussolini are atribuții foarte mari în conducerea statului. Acestea sunt atât legislative cât și executive, arătând că este încălcat principiul separației în stat. Mai mult, atribuțiile sale legislative și executive sunt aproape nelimitate, iar Parlamentul este redus la o instituție decorativă: Mussolini nu răspunde în fața Parlamentului, așa cum ar fi fost normal pentru un membru al executivului, ci doar în fața regelui (formal), poate da legi în locul Parlamentului fără să fie controlat de acesta, controlează economia Italiei, din funcția de ministru al corporațiilor.

Mussolini „nu dă socoteală decât în fața regelui și are mari atribuții economice în calitate de ministru al corporațiilor”. „El poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar”.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul II

6. Principalele practici ale unui regim democratic sunt: respectarea separația puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, existența mai multor partide politice, dreptul de vot universal.

Majoritatea statelor europene care avuseseră regimuri politice liberale în secolul al XIX-lea (regimuri care prevedeau în constituțiile lor și respectau drepturile și libertățile cetățenești și separația puterilor în stat), devin, după 1918, state democratice, prin introducerea dreptului de vot universal. Totuși, unele state europene au ajuns la scurt timp (în anii ’20 - 30’) regimuri autoritare sau totalitare. În a doua jumătate a secolului XX Europa s-a împărțit în două, din perspectiva regimului politic: în vest statele au ajuns să aibă toate regim democratic, iar în est, regim totalitar comunist. După căderea regimurilor comuniste în 1989, toate statele europene revin la regimul democratic prin instituirea pluripartidismului și a drepturilor și libertăților cetățenești. Din cauză că până la sfârșitul secolului XX toate statele europene respectă, cel puțin formal, practicile democratice, putem spune că democrația este o caracteristică a Europei în această perioadă.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul III

Subiectul al III-lea

România s-a constituit ca stat în 1859, dar era un stat vasal Imperiului Otoman, deci nu avea dreptul la o politică externă proprie. Abia după proclamarea independenței ( 9 mai 1877) și, mai ales, după recunoașterea ei pe plan internațional (1878), România se implică activ în relațiile internaționale. În secolul XX țara noastră se remarcă, din punct de vedere militar, prin participarea la Războaiele Mondiale, iar din punct de vedere diplomatic, ca membru al unor organizații suprastatale mondiale (Societatea Națiunilor apoi ONU) sau europene (Mica Înțelegere și Înțelegerea Balcanică în perioada interbelică, CAER și Pactul de la Varșovia în perioada comunistă) .

Una dintre primele acțiuni importante desfășurată de România în relațiile internaționale este aderarea, în 1883, la Tripla Alianță (Puterile Centrale), alianță militară alcătuită din Germania, Austro-Ungaria și Italia. Astfel se spera ca România să primească ajutor în cazul unei agresiuni rusești. Carol I și primul-ministru Ion C. Brătianu considerau că, în acel moment, cel mai mare pericol la adresa siguranței României îl reprezenta Rusia. Totuși, acest tratat a fost ținut secret, întrucât opinia publică românească era profranceză și antiaustriacă.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul III

La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, marile puteri europene au realizat două alianțe: Antanta (Marea Britanie, Franța, Rusia) și Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria și Italia). Acestea au devenit cele două tabere care s-au confruntat în Primul Război Mondial. În 1914, când a izbucnit războiul, România a rămas neutră. Românii au aderat apoi la Antanta din cauză că doreau eliberarea Transilvaniei și Bucovinei de sub stăpânirea Austro-Ungariei. În august 1916 s-a semnat Tratatul de alianță cu Antanta, care prevedea că România se obligă să declare război și să atace Austro-Ungaria, iar puterile Antantei îi recunosc dreptul de a anexa teritoriile austro-ungare locuite de români.

Consecința imediată a aderării României la Antanta a fost participarea țării noastre la Primul Război Mondial. Trupele române au trecut Carpații (august) și au înaintat, timp de o lună, în Transilvania. Trupele germane au venit în ajutorul Austro-Ungariei, atacând pe două fronturi: în Dobrogea și apoi în Transilvania. În noiembrie 1916 trupele germane și aliații lor au ocupat sudul României. Guvernul român și armata s-au mutat în Moldova, capitala devenind Iașul. În iarna anului 1917, armata română s-a refăcut cu ajutorul misiunii militare franceze condusă de generalul Berthelot. În vara anului 1917, românii și aliații ruși au început ofensiva împotriva armatelor austro-ungare și germane de-a lungul frontului care se stabilizare în 1916 pe linia Oituz-Focșani-Galați. În iulie-august românii au câștigat luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Deși în aprilie 1918 România a încheiat o pace separată cu Puterile Centrale, în noiembrie a reintrat în război, fiind alături de Antanta când Germania a capitulat. Principala consecință a participării României la război a fost unirea provinciilor românești aflate sub stăpânire străină cu România, și implicit realizarea Marii Uniri.

Politica externă a României din perioada interbelică a avut drept scop realizarea unui sistem de alianțe care să-i garanteze păstrarea granițelor și implicarea în acordurile internaționale create pentru a menține pacea mondială. După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în România s-a instaurat regimul comunist, prin presiunile făcute de sovietici. În relațiile internaționale s-a declanșat Războiul Rece, un conflict ideologic dus între S.U.A. și statele democratice, pe de o parte, și U.R.S.S. și statele comuniste pe de altă parte (1946-1991). Cele două tabere și-au creat propriile organizații economice și militare. România, condusă de Gheorghiu Dej, a adoptat poziția sovietică în toate problemele de politică internațională până la sfârșitul anilor ’50. Ea a aderat la organizațiile suprastatale inițiate de U.R.S.S. în Europa: organizația economică numită CAER (1949) și organizația militară Pactul de la Varșovia (1955). O asemănarea între aceste două acțiuni de politică externă este aceea că, în ambele situații, România este între membrii fondatori ai organizației din care face parte.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Rezolvări subiectul III

În anii ’60 România se distanțează de U.R.S.S.. atât în plan intern, cât și în plan extern. În perioada naționalismului comunist (1965-1989), Nicolae Ceaușescu a transformat independența față de sovietici într-o marcă a politicii sale externe. El a adoptat o politică de neutralitate în unele dintre crizele importante ale Războiului Rece. Una dintre acestea a fost provocată de Israel, în 1967, când, în așa-numitul „război de 6 zile”, a ocupat teritorii ale mai multor state arabe. România a fost singurul stat comunist care nu a rupt legăturile diplomatice cu Israelul. Atitudinea de depărtare față de U.R.S.S. a adus multe beneficii României în relațiile cu Occidentul, în anii ’70. Dar după 1985, când U.R.S.S. a început să se reformeze, opoziția lui Ceaușescu față de conducerea sovietică a creat o imagine defavorabilă regimului comunist de la București.

Implicarea României în relațiile internaționale în secolele XIX și XX a avut obiective diferite, în funcție de realitățile fiecărei epoci. Politica externă a României în perioada 1878-1918 a avut ca scop realizarea statului național unitar, iar în perioada interbelică, păstrarea unității teritoriale a României și menținerea păcii în lume. În perioada regimului comunist, politica externă a României a fost raportată în primul rând la U.R.S.S., în contextul în care principala problemă a relațiilor internaționale a fost Războiul Rece. Alinierea necondiționată la politica internațională a Uniunii Sovietice este specifică perioadei 1948-1956, distanțarea față de Uniunea Sovietică și chiar opoziția față de aceasta în unele probleme internaționale a caracterizat anii ’60 - ’80.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul I

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursele de mai jos:

A. „În 1948 se creează Securitatea [...]. Sub directa supraveghere a acesteia au loc toate arestările și detențiile din închisori, de pe șantierele Canalului Dunăre - Marea Neagră, din Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie1951, începe, în cele mai inumane condiții, deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova. [...] În închisori și lagăre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur. Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

În cultură se aplică același model de la răsărit, ca ș i în toate celelalte domenii. Se distrug sau se rescriu valorile tradiționale. Relațiile cu Occidentul sunt complet întrerupte. Învățământul este reorganizat după modelul sovietic. [...] Pân ă și manualele sunt traduse din limba rusă (limbă care devine obligatorie din clasa a IV-a primară). [...] Istoria națională este rescrisă pe baze marxist-leniniste și pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege a învățământului las ă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să colaboreze cu noul regim. [...] Presa de opoziție e interzisă. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul Informațiilor pentru a controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000 de titluri de cărți și reviste.”

(I. Bulei, O istorie a românilor )  Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

B. „În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât Uniunea Sovietic ă. Ulterior, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se oferă să-l medieze, voturile independente ale României se înmulțesc. Regimul capătă respectabilitate în ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea Pactului de la Varșovia. [...]. Delegații economice române ști sunt primite în Elveția, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia. În 1962 se semnează un acord cu un consorțiu anglo-francez pentru construirea Combinatului siderurgic de la Galați. [...] Refuzând s ă secondeze Moscova în dorințele sale de hegemonie asupra mișcării comuniste și muncitorești internaționale, România își ia ca aliați China și încurajările Occidentului. Și, profitându-se de conflictul chino-sovietic, într-o declarație din aprilie 1964 a PMR, cunoscută ca «Declara ția de independență», se afirm ă dreptul la libera manifestare a fiecărui partid comunist. [...] Detașarea lui Gheorghiu-Dej de Moscova trebuie explicată prin teama lui de procesul de destalinizare [...] care substituie, înțările «socialiste», echipele instaurate la putere de Stalin după 1945 și care putea aduce schimbări nedorite și în echipa conducătoare de la București.

(Ion Bulei, O istorie a românilor)  Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți, din sursa A, instituția de represiune înființată în 1948. 2 puncte

2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român. 2 puncte

3. Numiți doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident. 3 puncte

5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte

6. Prezentați alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date.

6 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

7. Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă.4 puncte

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul II

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„Războiul s-a reluat cu înverșunare pe frontul din Moldova în iulie 1917, când generalul Averescu a pornit ofensiva de lângă Mărăști, în cadrul efortului general [...] de a învinge Puterile Centrale. Dar după câteva zile de succese, Averescu a oprit operațiunea pentru că situația din Galiția se agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau, lipsite de disciplină și demoralizate. La 24 iulie/6 august, Mareșalul von Mackensen a lansat la rândul său o ofensivă puternică al cărei obiectiv era să dea o lovitură decisivă armatelor română și rusă și să oblige

România să iasă din război. Luptele îndârjite au atins punctul culminant la 6/19 august, la Mărășești, când armata română a oprit înaintarea trupelor austriece și germane și a pus practic capăt ofensivei acestora.

Dar s-a ivit un nou pericol. La sfârșitul verii lui 1917 evenimentele revoluționare din Rusia amenințau să dezorganizeze frontul de luptă și să submineze stabilitatea socială și politică din Moldova. [...] La 18 februarie/3 martie 1918, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale și a ieșit din război, lipsind România de sprijinul rus și izolând-o de Occident. Două luni mai târziu, guvernul român, acum condus de [...] Alexandru Marghiloman, a semnat Tratatul de la București, prin care România devenea dependentă politic și economic de Puterile Centrale. Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

Dar evenimente hotărâtoare pe câmpurile de luptă au schimbat repede soarta României. Pe frontul de vest aliații au zădărnicit ofensiva germană finală din iulie 1918 și au început să înainteze constant spre Germania, iar în nordul Italiei au respins armatele austro-ungare și au obligat Austro-Ungaria să accepte un armistițiu [...]. ”

(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României )

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți generalul român, precizat în sursa dată. 2 puncte

2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

3. Menționați alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată. 6 puncte

4. Menționați, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest. 6 puncte

5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte

6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia). 4 puncte

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: Model de subiecte istorie, Subiectul III

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc, de la autonomii

locale la implicarea în relațiile internaționale din Evul Mediu, având în vedere:

- menționarea a două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea;

- menționarea a două cauze ale înființării instituțiilor centrale medievale și precizarea unei instituții centrale din spațiul românesc; Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

- prezentarea unei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea;

- formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc, în secolul al XVI-lea și susținerea acestuia printr-un argument istoric

Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.

Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro: BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

• Se punctează oricare alte formulări/ modalități de rezolvare corectă a cerințelor.

• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracțiuni de punct.

• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a instituției de represiune înființată în 1948

2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la relațiile economice ale statului român

3. câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia dintre cei doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p)

4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susține că atitudinea României față de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident

5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)

câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre practicile politice menționate (2px2=4p)

7. 4 puncte pentru menționarea oricărei asemănări între acțiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1. 2 puncte pentru numirea generalului român, precizat în sursa dată

2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată

3. câte 3 puncte pentru menționarea alianței și a oricărei acțiuni diplomatice desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (3px2=6p)

4. câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două acțiuni care au loc pe frontul de vest

(3px2=6p) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova

câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat

(3px2=6p)

6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Informația istorică – 24 de puncte distribuite astfel: Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două autonomii locale, din spațiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea (3px2=6p)

- câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două cauze ale înființării instituțiilor centrale medievale

(3px2=6p) Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

2 puncte pentru precizarea oricărei instituții centrale din spațiul românesc

- 2 puncte pentru menționarea oricărei acțiuni diplomatice desfășurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea

3 puncte pentru prezentarea acțiunii diplomatice menționate, prin evidențierea relației istorice de cauzalitate și utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici

1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la acțiunea diplomatică menționată

- 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acțiunile militare desfășurate în spațiul românesc, în secolul al XVI-lea Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (așadar, ca urmare etc.)

Ordonarea și exprimarea ideilor menționate – 6 puncte distribuite astfel:

- 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat

- 1 punct pentru structurarea eseului (introducere - cuprins - concluzie)

- 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice Subiecte Istorie BAC 2019 EDU.ro

1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice

- 1 punct pentru respectarea limitei de spațiu