BAREM Română BAC 2019. Incredibil: Cum au încercat să fraudeze examenul

BAREM Română BAC 2019. Patru elevi de la liceele din Câmpeni, Abrud și Baia de Arieș, au fost eliminați din examen după ce au fost găsiți cu telefoane asupra lor, scrie Realitateadealba.net.

Marcela Dărămuș, inspector școlar general al ISJ Alba, a confirmat faptul că la nivelul județului au fost patru tentative de fraudă. Este vorba despre absolvenți din Apuseni, mai exact doi care au dat examen la Liceul Tehnologic Silvic Câmpeni și câte unul de la Liceul ”Horea, Cloșca și Crișan” Abrud și Liceul ”Dr. Lazări Chirilă” Baia de Arieș.

Vezi AICI EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019. Cum se calculează nota

BAREM ROMANA BAC 2019: BAREM de CORECTARE Proba E. a) Limba și literatura română BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic) 

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total obținut pentru lucrare.

Edu.ro Barem Romana Bac 2019

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

A. (30 de puncte) 1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de evitare a unei situații neplăcute, dezonorante.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 2. menționarea unui aspect al vestimentației conferențiarului (de exemplu: Conferențiarul purta o ținută de gală.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 3. precizarea numelui persoanei care a impus tradiția ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări (Titu Maiorescu) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (tradiție maioresciană) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 4. explicarea motivului pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se așeze în fața oratorului (de exemplu: pentru a-l avertiza asupra expirării timpului): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 5. prezentarea unei modalități prin care un orator își putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat (de exemplu: memorarea discursului, pregătirea conferinței pe secvențe mari etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte 

B. (20 de puncte) ‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte ‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct ‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte ‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte ‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0–1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL II (10 puncte)

Precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv etc. 2 puncte Prezentarea perspectivei narative precizate, de exemplu: omnisciența narativă, relatare la persoana a III-a, caracter creditabil al relatării etc. 4 puncte • prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte • prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte • încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greșeli ortografice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuația – 1 punct (0–1 greșeli de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 4 puncte 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conținut – 18 puncte – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte • precizarea temei: 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) − câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct 

Redactare – 12 puncte − existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p. • relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte • schematism – 1 punct − utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte − ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − punctuația (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

Subiecte Bacalaureat 2019 Limba Română. Vezi baremul de corectare

BAREM ROMANA BAC 2019 Examenul de bacalaureat național 2019 Proba E. a) Limba și literatura română

Varianta 1 

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment: Eu trebuia să țin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public și era să fie foarte greu, căci tradiția mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiție maioresciană. Conferențiarul, după o asemenea concepție, era o ființă mai presus de toți ceilalți muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieșit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel.

Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenți, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul și pe subiect, plutind în regiuni științifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort și, odată cu vorbele, valuri de știință, de învățătură și de mărime! [...] Acest lucru aducea drept consecvență obligația pentru orator ca să știe prelegerea pe de rost. [...] Mai putea fi un mijloc de preparare, și anume: a-ți prepara conferința pe despărțituri mari și a avea materii de vorbit pentru cel puțin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părți, nu făcea nimic, o săreai pur și simplu și treceai la o alta de care-ți aduceai aminte; conferința se cam simțea ca legătură, dar scăpai de rușine. În acest mod mi-am preparat conferința mea, dar și aici era o dificultate.

După dogmă conferențiarul trebuia să înceapă just la două ore și să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranță. Un orator care ar fi sfârșit la trei și cinci era descalificat. Și să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăța conferința pe de rost, era ușor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Și probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinței. Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schițe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ție până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi și iată cum.

În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferențiar în următorii termeni: — Ascultă, să știi că am să stau în picioare drept în fața dumitale; dumneata, din când în când, să te uiți la mine, mai ales înspre sfârșitul conferinței și când vei vedea că eu mișc din picior și tușesc încet, să știi că trebuie să închei. [...] Mai era o tradiție, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiție pleca din aceeași idee că [...] este un om aproape supranatural, el vorbește fără efort, el nu obosește, glasul lui nu slăbește, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalți muritori. Și atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârșit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat și mie la întâia prelegere.

George Panu, Amintiri de la Junimea din Iași 

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de rușine. 6 puncte 2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte 3. Precizează numele persoanei care a impus tradiția ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se așeze în fața oratorului. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator își putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iași de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte 
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos. 
Costi își trase scaunul lângă geamuri. Auzi subt el glasuri, însă nu vedea pe nimeni. „Trebuie să fie tante Mathilde...”, se gândi el vesel. „Cu cine vorbește?” Glasul ei grav e întovărășit de ciripiri subțirele. Fără îndoială sunt domnișoarele lui Nacovici, care s-au întors de la Iași, în vacanța de Paști. Spun întâmplări nostime de la școală. Câteodată își coboară glasurile, ca să nu-i supere somnul lui. Dar el nu doarme. Feri într-o parte ceașca și se plecă pe fereastră, zâmbind. Acuma le vedea. Stăteau pe scaune de trestie, în fața duduii Matilda. Aveau pe masă, între ele, cafeaua cu lapte. Laurenția privea într-o parte, c-un aer de mâhnire. Tristă i se păru și Rățușca, totuși mușca cu dinții ei albi dintr-o felie de cozonac. — Spune, draga mea, ce s-a întâmplat? întreba duduia Matilda. Costi se retrase binișor la locul lui și întinse urechea. — Nu vrea să spuie; i-i rușine, zise Rățușca. — Ba am să spun, tresări Laurenția. 
Mihail Sadoveanu, Venea o moară pe Siret 
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct). 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). 


Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019: BAREM de CORECTARE Examenul de bacalaureat național 2019 Proba E. a)

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic 

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total obținut pentru lucrare.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

. (30 de puncte) 1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de evitare a unei situații neplăcute, dezonorante.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 2. menționarea unui aspect al vestimentației conferențiarului (de exemplu: Conferențiarul purta o ținută de gală.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 3. precizarea numelui persoanei care a impus tradiția ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări (Titu Maiorescu) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (tradiție maioresciană) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 4. explicarea motivului pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se așeze în fața oratorului (de exemplu: pentru a-l avertiza asupra expirării timpului): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 5. prezentarea unei modalități prin care un orator își putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat (de exemplu: memorarea discursului, pregătirea conferinței pe secvențe mari etc.): prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte 


B. (20 de puncte) ‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct – câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte ‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct ‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parțial adecvată – 1 p. 2 puncte ‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greșeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 2 puncte ‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0–1 greșeli ortografice și de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv etc. 2 puncte Prezentarea perspectivei narative precizate, de exemplu: omnisciența narativă, relatare la persoana a III-a, caracter creditabil al relatării etc. 4 puncte • prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte • prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte • încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greșeli ortografice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuația – 1 punct (0–1 greșeli de punctuație – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 4 puncte 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Conținut – 18 puncte – evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte • precizarea temei: 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) − câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct 

Redactare – 12 puncte − existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilități de analiză și de argumentare 3 puncte • relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare relevante – 3 p. • relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial relevante – 2 puncte • schematism – 1 punct − utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte − ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − punctuația (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019: BAREM de CORECTARE Examenul de bacalaureat național 2019  Proba E. a)

Varianta 1 

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic 

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citește următorul fragment: Eu trebuia să țin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public și era să fie foarte greu, căci tradiția mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiție maioresciană. Conferențiarul, după o asemenea concepție, era o ființă mai presus de toți ceilalți muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieșit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel. Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenți, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul și pe subiect, plutind în regiuni științifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort și, odată cu vorbele, valuri de știință, de învățătură și de mărime! [...] Acest lucru aducea drept consecvență obligația pentru orator ca să știe prelegerea pe de rost. [...] Mai putea fi un mijloc de preparare, și anume: a-ți prepara conferința pe despărțituri mari și a avea materii de vorbit pentru cel puțin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părți, nu făcea nimic, o săreai pur și simplu și treceai la o alta de care-ți aduceai aminte; conferința se cam simțea ca legătură, dar scăpai de rușine. În acest mod mi-am preparat conferința mea, dar și aici era o dificultate. După dogmă conferențiarul trebuia să înceapă just la două ore și să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranță. Un orator care ar fi sfârșit la trei și cinci era descalificat. Și să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăța conferința pe de rost, era ușor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Și probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinței. Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schițe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ție până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi și iată cum. În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferențiar în următorii termeni: — Ascultă, să știi că am să stau în picioare drept în fața dumitale; dumneata, din când în când, să te uiți la mine, mai ales înspre sfârșitul conferinței și când vei vedea că eu mișc din picior și tușesc încet, să știi că trebuie să închei. [...] Mai era o tradiție, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiție pleca din aceeași idee că [...] este un om aproape supranatural, el vorbește fără efort, el nu obosește, glasul lui nu slăbește, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalți muritori. Și atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârșit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat și mie la întâia prelegere. 
George Panu, Amintiri de la Junimea din Iași 

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de rușine. 6 puncte 2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte 3. Precizează numele persoanei care a impus tradiția ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se așeze în fața oratorului. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator își putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 6 puncte 

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iași de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte 
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos. 
Costi își trase scaunul lângă geamuri. Auzi subt el glasuri, însă nu vedea pe nimeni. „Trebuie să fie tante Mathilde...”, se gândi el vesel. „Cu cine vorbește?” Glasul ei grav e întovărășit de ciripiri subțirele. Fără îndoială sunt domnișoarele lui Nacovici, care s-au întors de la Iași, în vacanța de Paști. Spun întâmplări nostime de la școală. Câteodată își coboară glasurile, ca să nu-i supere somnul lui. Dar el nu doarme. Feri într-o parte ceașca și se plecă pe fereastră, zâmbind. Acuma le vedea. Stăteau pe scaune de trestie, în fața duduii Matilda. Aveau pe masă, între ele, cafeaua cu lapte. Laurenția privea într-o parte, c-un aer de mâhnire. Tristă i se păru și Rățușca, totuși mușca cu dinții ei albi dintr-o felie de cozonac. — Spune, draga mea, ce s-a întâmplat? întreba duduia Matilda. Costi se retrase binișor la locul lui și întinse urechea. — Nu vrea să spuie; i-i rușine, zise Rățușca. — Ba am să spun, tresări Laurenția. 
Mihail Sadoveanu, Venea o moară pe Siret 
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuația – 1 punct). 
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text poetic studiat, aparținând lui Tudor Arghezi sau lui Ion Barbu. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). 

Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

În județul Alba, sunt 2.334 de absolvenți înscriși la Bacalaureat la proba de Limba și literatura română.

Barem Română BAC 2019 profil uman

Barem Română BAC 2019 profit real

BAREM Română BAC 2019. Potrivit informațiilor Realitatea TV, la Uman au picat Tudor Arghezi și Ion Barbu, la Real: George Bacovia și Lucian Blaga.

Probele scrise ale examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2019, încep luni, 1 iulie, cu testul de Limba și literatura română - proba E)a).

Bac 2019 Subiecte Română: Unde se afișează subiectele și baremul?

Marți, 2 iulie, se va desfășura proba la Limba și literatura maternă - E)b) - maghiară, germană, sârbă, croată, slovacă, turcă, ucraineană și italiană.

Miercuri, 3 iulie, va avea loc proba obligatorie a profilului - E)c).

Ultima probă scrisă din această sesiune, proba la alegere a profilului și specializării - E)d), este programată joi, 4 iulie.

BAREM Română BAC 2019: CALENDARUL examenului de bacalaureat național - 2019

Sesiunea iunie - iulie 2019 BAREM Română BAC 2019

27 – 31 mai 2019 Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

31 mai 2019 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

3 – 4 iunie 2019 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba
română - proba A

5 – 6 iunie 2019 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba
maternă - proba B

7, 10* – 11 iunie 2019 Evaluarea competențelor digitale - proba D

12 – 13 iunie 2019 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație
internațională - proba C

1 iulie 2019 Limba și literatura română - proba Ea) - proba scrisă

2 iulie 2019 Limba și literatura maternă - proba Eb) - proba scrisă

3 iulie 2019 Proba obligatorie a profilului - proba Ec) - proba scrisă

4 iulie 2019 Proba la alegere a profilului și specializării - proba Ed) - proba scrisă

8 iulie 2019 Afișarea rezultatelor (până la ora 12,00) și depunerea contestațiilor
(orele 12,00 - 16,00)

9 - 12 iulie 2019 Rezolvarea contestațiilor BAREM Română BAC 2019

13 iulie 2019 Afișarea rezultatelor finale

Edu.ro Subiecte BAC 2019 Română + barem de corectare și rezolvări

BAREM Română BAC 2019: Sesiunea august - septembrie 2019

15 - 19 iulie 2019 Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen

26 iulie 2019 Înscrierea candidaților care au promovat examenele de corigențe

21 august 2019 Limba și literatura română - proba Ea) - proba scrisă

22 august 2019 Limba și literatura maternă - proba Eb) – proba scrisă

23 august 2019 Proba obligatorie a profilului - proba Ec) - proba scrisă

26 august 2019 Proba la alegere a profilului și specializării - proba Ed) - proba scrisă

27, 28 august 2019 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba
română - proba A

29 august 2019 Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba
maternă - proba B BAREM Română BAC 2019

30 august, 2 septembrie 2019 Evaluarea competențelor digitale - proba D

2 – 3 septembrie 2019 Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație
internațională - proba C

3 septembrie 2019 Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12,00) și depunerea
contestațiilor (orele 12,00 - 16,00)

3 - 6 septembrie 2019 Rezolvarea contestațiilor

7 septembrie 2019 Afișarea rezultatelor finale