Principalul producător de gaze este Olanda, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Țara nostră ocupă locul secund, cu o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5% față de primele trei luni din 2019. Producția Germaniei, care ocupă locul al treilea, a fost de 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi în primul trimestru al anului trecut.
Raportul C.E. subliniază că reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Asta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie, de doar 77%.
În primul trimestru, importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în ritm anual, în principal pe fondul reducerii consumului cu 5%. Importurile nete au variat de la o ţară la alta. În timp ce Austria a raportat o scădere de 46%, Malta a înregistrat un avans de 217% (în termeni absoluţi, valoarea este însă mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia - cu 12%, Italia - cu 9%, Germania - cu 8% şi Spania - cu 5%. În România, importurile nete au crescut ușor, cu 1%.
În privința consumului, creșteri semnificative s-au înregistrat în Malta - 20% ( doar 0,02 miliarde de metri cubi), Portugalia - 17% (0,2 miliarde de metri cubi) şi în Ungaria şi Croaţia - 4%. Cea mai mare creștere ca volum a cererii, de 3% (0,4 miliarde de metri cubi) a fost raportată însă în Olanda. În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu peste 20% în primul trimestru, în ritm anual, arată raportul C.E., citat de Agerpres.
