UNICEF subliniază că 400.000 de copii din România nu merg la cursuri, iar peste 50.000 sunt separaţi de familiile lor, în mare parte din cauza sărăciei, violenţei sau abandonului.
În contextul alegerilor locale şi parlamentare, al redeschiderii şcolilor şi al dezvoltării noilor strategii naţionale pentru perioada 2021 - 2027, Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Boardul Copiilor din România şi UNICEF propun autorităţilor române un set de soluţii.
Una dintre propuneri vizează alocarea a 10% din fondurile structurale europene pentru proiecte dedicate copiilor şi utilizarea banilor pentru servicii sociale integrate dintr-o singură sursă de finanţare şi nu într-o manieră competitivă. O altă recomandare prevede permanentizarea unui grup de coordonare la nivel ministerial pentru copii, sub conducerea premierului sau a vicepremierului, pentru o mai bună integrare a strategiilor şi programelor sectoriale, precum şi a politicilor la nivel naţional şi european.
O altă popunere vizează extinderea la nivel naţional a Pachetului Minim de Servicii, testat cu succes în 45 de comunităţi din judeţul Bacău. În cadrul programului, fiecare comunitate ar beneficia de un asistent medical comunitar, un asistent social şi un consilier şcolar.
Îmbunătăţirea serviciilor medicale de prevenţie şi stabilirea unor mecanisme concrete de participare a copiilor la dezvoltarea politicilor şi luarea deciziilor în conformitate cu Declaraţia de la Bucureşti a Copiilor din UE, adoptată anul trecut, sunt alte soluţii propuse de UNICEF, CNE şi Boardul Copiilor.
Înfiinţat în 2019, Boardul Copiilor din România este un grup format din copii de diferite vârste, din toată ţara, provenind din medii familiale şi din sistemul de protecţie a copilului, cu origini etnice diferite şi cu o experienţă variată în domeniul reprezentării. Pentru cea mai mare parte dintre ei, este prima dată când vocea lor ajunge la factorii de decizie, transmite Agerpres.
