Populația rezidentă a României a scăzut cu aproape 100.000 de persoane într-un an. Emigranții, cu peste 30.000 mai mulți decât imigranții

Statistica măsoară populația în două feluri: cea după domiciliu (persoanele cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României) și cea rezidentă (totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa pe teritoriul României).

Potrivit INS, în ianuarie 2020, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de aproape 10,45 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeași lună din 2019, reprezentând 54,1% din total. Populaţia feminină a depășit 9,8 milioane de persoane, reprezentând 51,1% din total.

Cea mai mare scădere a populației, de aproape 42.000, s-a înregistrat în rândul persoanelor de 50 de ani. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice, de peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 118,2 persoane vârstnice la suta de persoane tinere în ianuarie 2019,  la 121,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere în ianuarie 2020.

Ponderea populaţiei de 0-14 ani în totalul populaţiei a scăzut de la 15,7% în 2019 la 15,6% în ianuarie anul acesta, în timp ce ponderea populaţiei de peste 65 de ani a înregistrat o creştere de 0,5 puncte procentuale, de la 18,5% în 2019 la 19% în 2020. Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 52 la 52,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte în ianuarie 2020.

Fenomenul de emigrare reprezintă a doua cauză a reducerii populaţiei ţării. Anul trecut, soldul migraţiei internaţionale a fost negativ, numărul emigranţilor depăşindu-l pe cel al imigranţilor cu aproape 31.000. În 2019, bărbaţii au emigrat într-o proporţie mai mare decât femeile (54,3%). Şi în rândul imigranţilor, bărbaţii au fost majoritari (53,7%), potrivit INS.