ICCJ: Legea penală mai favorabilă se aplică global, nu pe instituție

"Constată că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabiliarea și aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la condițiile de existență și sancționare ale infracțiunii în formă continuată", arată Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ICCJ.

Instanța supremă a răspuns, astfel, unei solicitări a Secției penale a ICCJ, prin care se cerea pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept ce vizează aplicare legii penale mai favorabile în cazul infracțiunii în formă continuată, respectiv dacă infracțiunea în formă continuată reprezintă o instituție autonomă față de instituția pedepsei.

"În aplicare articolului 5 din Codul penal, se are în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile", se arată în decizia de luni a instanței supreme.

Prin decizia luată de ICCJ luni, instanța s-a aliat hotărârii impuse de Curtea Constituțională (CC).

Anterior, în 14 aprilie, contrar deciziei de luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că judecătorii vor trebui să folosească articolele mai favorabile din oricare din cele două coduri, vechi și nou.

Un complet de nouă judecători de la instanța supremă stabilea atunci că prescripția răspunderii penale reprezintă o instituție autonomă față de instituția pedepsei și a admis în acest fel o sesizare a Curții de Apel București prin care această instanță cerea lămuriri privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul prescripției.

Pe de altă parte, în 6 mai, CC a stabilit că legea penală mai favorabilă se aplică global. Potrivit motivării acestei decizii, legea penală mai favorabilă vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege.

"Indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text atunci când Curtea Constituțională a hotărât că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, menținându-se astfel prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, instanțele judecătorești trebuie să se conformeze deciziei Curții și să o aplice ca atare. De altfel, Curtea Constituțională a statuat că, în ceea ce privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, aceasta vizează aplicarea legii și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex terția, care, în pofida dispozițiilor art. 61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze", arată CC în motivarea deciziei din 6 mai, privind legea penală mai favorabilă.

Judecătorii CC menționează, în documentul citat, că instanța supremă, cea care a sesizat Curtea în această speță, nu se poate substitui Parlamentului. ICCJ a stabilit, anterior sesizării, că legea penală se aplică pe instituții autonome mai favorabile, acest lucru fiind de "natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de drept penal aparținând fiecărei legi succesive, cu consecința directă a schimbării conținutului și sensului actelor normative adoptate de către legiuitor", susține CC.

"Curtea observă că noțiunea de instituție autonomă nu este reglementată în niciunul dintre cele două coduri penale și nici în legea de aplicare a actualului Cod penal. Așa fiind, chiar dacă în limbajul juridic curent utilizarea noțiunii de instituție autonomă pentru anumite categorii juridice este acceptată, caracterul autonom al acesteia, astfel cum acesta este susținut în doctrină și practica judiciară, presupune că ea are o existență de sine stătătoare și nu depinde de ansamblul normativ în care este integrată pentru a-și îndeplini finalitatea. Or, o atare concluzie este inadmisibilă, întrucât nu se poate reține că o normă din Codul penal care reglementează cu privire la o anumită instituție de drept penal (recidivă, concurs de infracțiuni, prescripție etc.) este independentă de legea căreia îi aparține", susțin judecătorii CC, în motivarea deciziei.

Interpretarea pe care a dat-o instanța supremă în ceea ce privește aplicarea legii penale poate duce la discriminarea pozitivă a infractorilor.

"Suspecții/inculpații care au comis fapte sub imperiul legii vechi, dar care vor fi judecați sub imperiul legii noi trebuie să aibă, în funcție de legea mai favorabilă, o situație juridică identică ori cu cei condamnați anterior potrivit legii vechi, ori cu cei ce vor săvârși infracțiuni potrivit legii noi, nefiind permisă o a treia formă de tratament sancționator ce combină dispoziții din ambele coduri", se menționează în documentul citat.

Judecătorii Curții Constituționale au decis, în 6 mai, că legea penală mai favorabilă se aplică global, în sensul că nu pot fi combinate dispoziții din legile succesive.

"Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile", a decis, cu unanimitate, Curtea Constituțională.

Articolul 5 din noul Cod penal prevede, la alineatul 1, că în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă. În același articol se menționează, la alineatul 2, că dispozițiile alin. 1 se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.
Decizia din 6 mai este definitivă și general obligatorie. Ea a fost luată urmare a unei excepții ridicate din oficiu de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală.

"Circulă unele păreri și între judecătorii și între teoreticienii dreptului că se poate alege pedeapsa dintr-o lege, se poate alege pedeapsa complementară din altă lege și așa mai departe. Curtea a stabilit astăzi (marți - n. r.), cu unanimitate de voturi, că nu se pot combina dispoziții din legi penale succesive. Atunci când se stabilește că una din legi este mai favorabilă, aceea se aplică în toate privințele", a explicat președintele CC, Augustin Zegrean.