Hărțuirea, amenințarea și urmărirea online, în categoria violenței domestice. Legea „cyberbullying”, promulgată de președintele Iohannis

Proiectul de incriminare prin lege a violenței cibernetice pe rețelele sociale sau în alt mediu online a fost inițiat de deputatul USR Cristina Iurișniți, semnat de alți 28 de deputați și senatori de la toate formațiunile politice, și a fost prezentat în Camera Deputaților în 15 octombrie 2019. Adoptat de Senat în 10 februarie 2020, proiectul a ajuns la deputați, for decizional. După adoptarea actului normativ în 10 iunie 2020, de Camera Deputaților în calitate de for decizional, proiectul a mers la promulgare și a devenit Legea nr. 106/3 iulie 2020. Actul normativ vizează modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

„Cyberbullying” (hărțuirea cibernetică) este termenul folosit pentru definirea diverselor forme de abuz psihologic pe internet (hărțuire, amenințare, intimidare, adresare de injurii, transmiterea de mesaje obscene, uneori ajungându-se chiar și la șantaj), cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat și ostil o persoană sau un grup de persoane.

Potrivit legii „cyberbullying”, violența domestică este definită ca fiind „orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima”.

Violența cibernetică presupune „hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima”.

„Legea incriminează violența on-line, bullying-ul și vizează recunoașterea noțiunii de violență cibernetică alături de violență fizică, sexuală, psihologică, socială, economică și sancționarea faptelor conform legii 217/ 2003, legea prevenirii și combaterii violenței domestice”, transmitea, pe 10 iunie 2020, deputatul USR Cristina Iurișniți, inițiatoarea legii promulgate vineri de președintele Klaus Iohannis.

Cristina Iurișniți amintește că în această categorie „intră parteneri, foști parteneri, așa-ziși prieteni care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărțuire, amenințări online, interceptare de date personale, mesaje instigatoare la ură pe baza de gen, cu scopul de a umili, amenința, reduce la tăcere victima”. Deputatul amintește cazul vloggerului Colo, urmărit de 850 de mii de tineri care a instigat la viol și la violență asupra femeilor.

Tânăra care l-a denunțat pe vloggerul Alexandru Bălan ,,Colo" a depus plângere penală pentru amenințare după ce zeci de fani ai băiatului au amenințat-o. Ea a declarat, în exclusivitate pentru Realitatea PLUS, pe 11 iunie, că îi este frică să meargă singură pe stradă după toate mesajele. Pe 10 iunie, vloggerul a fost pus în libertate de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, după ce a fost reținut pentru că a incitat la violență împotriva unei minore, inclusiv la violarea acesteia. El este sub control judiciar pentru infracțiuni de instigare publică, iar timp de 60 de zile nu are voie să posteze nimic în spațiul online, fie că e vorba de Youtube, Facebook, Instagram sau Tik Tok.

Prin noua lege care include violența cibernetică în categoria violenței domestice sunt alocate bugete pentru campanii de informare împotriva violenței cibernetice asupra fetelor și femeilor, alfabetizare digitală pentru a spori gradul de educație.

Astfel, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor elaborează și difuzează materiale documentare privind prevenirea, cauzele și consecințele violenței domestice.

Și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, prin organismele aflate în coordonare responsabile de prevenirea, analiza, identificarea și reacția la incidente în cadrul infrastructurilor cibernetice, are obligația, potrivit noii legi, de a efectua demersurile necesare pentru a dezvolta campanii de sensibilizare publică privind violența cibernetică și să ofere asistența practică autorităților centrale și locale în prevenirea și răspunsul la violența cibernetică.