Discursul ISTORIC al Regelui Mihai, care a făcut țara să plângă: „Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața”

„Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru. Drumul nostru către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără actiunea întru libertate și democrație a Legislativului românesc de după anul 1989.

Sunt mâhnit că după două decenii de revenire la democrație, oamenii bătrâni și cei bolnavi sunt nevoiți să treacă prin situații înjositoare. România are nevoie de infrastructură. Autrostrăzile, porturile și aeroporturile moderne sunt parte din forța noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniu al trecutului istoric, ci al viitorului. Școala este și va fi o piatră de temelie a societății.

Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești. România, ca și celelalte țări din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.

Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos. În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului.

Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului și să ne pregătim viitorul. Uniți între noi și cu vecinii și frații noștri, să continuăm efortul de a redeveni demni și respectați. Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere. Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți.

Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Europa de astăzi este un continent în care popoarele și pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna. Stă doar în puterea noastră să facem țara statornică, prosperă și admirată în lume. Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus Regele Mihai, pe 25 octombrie 2011, într-un discurs istoric în Parlamentul României.

De la abdicarea forțată, din 30 decembrie 1947, Regele Mihai s-a aflat în exil 43 de ani până în ziua în care a intrat din nou în țară. Regimul comunist îl alungase spunându-i că dacă nu semnează documentul de abdicare, vor fi uciși 1.000 de tineri.

„Eram cu moartea în suflet”, a spus Regele Mihai despre momentul plecării din țară.

Ultimul rege al României, Mihai I, a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la domiciliul său din Elveția. Șicanele autorităților române la adresa Regelui Mihai au continuat și după Revoluția din 1989. Privit ca o amenințare de către noua putere de la București, în frunte cu Ion Iliescu, Suvernului i-a fost interzis în mod repetat să calce pe pământ românesc. Abia la 21 de ani după Revoluție, în data de 25 octombrie 2011 Regele a fost invitat să țină un discurs în fața Parlamentului. Tuturor le-a rămas în memorie momentul în care Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul președinte Ion Iliescu.