Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, opozant al proiectului minisr de la Roșia Montană, afirmă, referitor la acest proiect, că permanent a avut sentimentul că parcă nu este gândit 100% pentru a fi și finalizat. ”Au fost foarte multe energii, foarte multe echipe care au fost implicate, oameni de pe piața liberă, angajați pentru această companie (n.r. - RMGC) care avea un management oarecum performant pentru perioada aceea și totuși rămâne acest sentiment că nu este 100% definit acest proiect și indiferent cât de mult dezbat și susțin anumite elemente tehnice, totuși dimensiunea proiectului nu era stăpânită”, a explicat Attila Korodi.
Attila Korodi este cel care în 2008, a oprit procedura de evaluare a impactului proiectului Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) asupra mediului, iar in 2012 a cerut un audit judiciar privind o eventuală oprire a analizei vizând proiectul minier, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel Alba Iulia prin care planurile de urbanism pe care se bazau certificatul de urbanism și alte documente ale proiectului erau declarate nule.
“Permanent am avut sentimentul că, indiferent de câte expertize au acumulat, ce valoare investițională au reușit să adune în jurul acestui proiect, permanent am avut sentimentul că parcă nu este gândit 100% pentru a fi și finalizat un astfel de proiect. Dar asta este o percepție. Am participat, cât eram secretar de stat, la foarte multe dezbateri publice, pentru că prin Convenția de la ESPOO au fost foarte multe dezbateri publice la nivel local, național și transfrontalier. După aceea am avut și discuții cu experți din altă zonă guvernamentală și aveam sentimentul că ceva lipsește. Dar ceea ce am simțit întotdeauna, că erau foarte vocali, foarte hotărâți, foarte trendy pentru perioada aceea și trebuia să stăpânești foarte bine termenii, nuanțele, legislația ca să poți să contrabalansezi această prestanță foarte puternică care venea peste instituțiile noastre”, a explicat fostul ministru al Mediului la podcastul Judecata de Acum.
El a fost întrebat dacă nu a avut senzația că acest proiect este ”o țeapă”.
“Cred că țeapă e prea mult, dar că nici ei n-au crezut 100% că o să se finalizeze, am avut acest sentiment. Am avut acest sentiment, pentru că de fiecare dată când ajungeai să combați anumite elemente tehnice, mai rămânea încă o listă nefăcută, neanalizată, adică au fost foarte multe energii, foarte multe echipe care au fost implicate, oameni de pe piața liberă, angajați pentru această companie (n.r. - RMGC) care avea un management oarecum performant pentru perioada aceea și totuși rămâne acest sentiment că nu este 100% definit acest proiect și indiferent cât de mult dezbat și susțin anumite elemente tehnice, totuși dimensiunea proiectului nu era stăpânită”, a explicat Attila Korodi.
El a mai precizat că a avut temerea că statul român nu era pregătit să analizeze tehnic un proiect atât de complex.
“Când puneam aceste întrebări, nu îmi veneau răspunsurile foarte clare și aveam temerea că poate statul român nu este pregătit din punct de vedere instituțional să analizeze tehnic un proiect atât de complex și că dacă există argumente legale foarte solide care spun că procedura, această procedură de evaluare nu poate fi dusă la capăt, atunci trebuie să aplice rigoarea legii”, a mai afirmat fostul ministru al Mediului.
Attila Korodi a mai fost întrebat cum ar fi reușit România în 2013 să controleze acest proiect.
“Eu cred că statul român, mai ales având accidentele din zona Maramureșului, accidentul mare care a poulat râul Tisa, alte accidente mai mici, care din fericire, au avut impact mai mic, dar văzând și banii care pot fi alocați pentru recultivarea zonelor miniere actuale, îți dai seama că până la urmă statul nu avea niciodată, pe un termen mediu, cel puțin, capacitatea și pe termen lung se pune întrebarea ”Oare voi avea cândva capacitatea de a pune în siguranță și a menține în siguranță o infrastructură care după o vreme va fi lăsată statului român?”, pentru că, atunci când se închide o posibilă mină, tot ce rămâne, rămâne statului”, a mai declarat fostul ministru al Mediului.
România a câștigat, în urmă cu o săptămână, procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană.
Decizia a fost dată în procedura de arbitraj cu Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer omonim blocat din Munții Apuseni. Procedura de arbitraj s-a desfășurat la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington.
”Nu-mi pot stăpâni bucuria. (...) Mă bucur ca un copil”, a scris Korodi pe Facebook imediat după decizie, rememorând disputele avute cu compania, inclusiv cea în justiție.
