Aceste fonduri sunt prevăzute într-un buget suplimentar pentru acest an.
În total, toate ţările la un loc, Berlinul a decis să-şi majoreze ajutorul internaţional în sectorul apărării "la două miliarde de euro" în cadrul acestui buget colectiv, "cea mai mare parte fiind planificată sub formă de ajutor militar în favoarea Ucrainei", a indicat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a guvernului.
Această sumă de două miliarde de euro "va merge în principal către Ucraina", a confirmat pe Twitter ministrul de finanţe, Christian Lindner, ceea ce ar garanta Kievului mai mult de un miliard de euro.
Fondurile urmează să fie folosite de Ucraina pentru a finanţa în principal achiziţiile de echipamente militare.
Guvernul german caută în acest fel să răspundă criticilor tot mai mari din partea autorităţilor ucrainene, dar şi a unora dintre partenerii săi UE, precum Polonia sau ţările baltice, cu privire la aparenta sa lipsă de sprijin în materie de armament pentru Kiev, chiar complezenţa sa faţă de Moscova.
Şeful statului german, Franck Walter-Steinmeier, a suferit astfel, săptămâna aceasta, o înfrângere diplomatică văzând o propunere de a vizita Kievul, pe care o făcuse, refuzată de autorităţile ucrainene.
Acestea din urmă îi reproşează preşedintelui german, şi fost ministru de externe, care în prezent are înainte de toate un rol onorific, că a condus de ani de zile o politică pro-rusă. Şi se pronunţă în schimb pentru vizita cancelarului Olaf Scholz, cu promisiunea unor livrări rapide de arme grele în faţa ofensivei ruseşti care se profilează în estul ţării.
Cancelarul social-democrat este însă reticent să autorizeze astfel de livrări, precum tancuri, luate din stocurile armatei germane, de teamă să nu intre într-o spirală militară periculoasă cu Rusia.
El urmează să facă faţă începutului unei crize în cadrul coaliţiei sale guvernamentale care reuneşte şi ecologişti şi liberali. Aceste ultime două partide sunt din ce în ce mai favorabile livrării de arme grele şi îl acuză deschis pe Olaf Scholz de lipsă de leadership.
