Academia Română răstoarnă calculele PSD din programul de guvernare

Programul de guvernare al PSD prevede ca bugetarii să nu mai primească tichete de masă începând cu luna decembrie 2018, acestea urmând să fie înlocuite cu indemnizații de hrană în valoare anuală de două salarii minime pe economie. Specialiştii din Academia Română arată că această mişcare este o eroare gravă, care aduce mari pierderi pentru economie.



Performanța economică, fiscală și socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net față de indemnizațiile de hrană, prevăzute a le înlocui, de la 1 decembrie 2018, în cazul personalului plătit din fonduri publice, se arată înntr-un studiu recent al Academiei Române.

Tichetele de masă au generat 100.000 de locuri noi de muncă într-un singur an şi au injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând un consum total de 8,4 miliarde de lei, arată o analiză realizată de Academia Română – Centrul de Cercetări Financiare și Monetare „Victor Slăvescu" pentru Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET).

Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câștiga 1,4 miliarde de lei dacă toți bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizațiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condițiile prevederilor noului Cod Fiscal.

Pentru același an 2019, restrângând comparația doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câștigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizații de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

Este unul dintre motivele pentru care studiul recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice astfel încât ordonatorii de credite să poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanții salariaților, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizații lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată.

„Cifrele de mai sus, evidențiate de Academia Română, nu lasă loc de interpretare în privința impactului benefic al tichetelor valorice atât asupra forței de muncă, cât și asupra economiei. Lista beneficiilor este generoasă. Cresc veniturile și puterea de cumpărare, ceea ce generează un nivel de trai mai bun și o economie sustenabilă, prin stimularea producției interne și a consumului. Cresc veniturile bugetare, atât prin creșterea bazei de impozitare, cât și prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice", a spus Elena Pap, președintelele APET.

Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 și 2016, au o eficiență remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă și venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe șase „valuri" succesive de impuls economic.

Autorii studiului au descris fiecare „val" astfel:

- primul „val" se referă la generarea de venituri bugetare prin simpla acordare a tichetelor de masă – impozit pe salariu la nivelul angajaților care primesc tichete de masă, impozit pe profit la nivelul emitenților de tichete;

- al doilea „val" se referă la generarea de impozit pe profit la nivelul retailerilor care acceptă plăți cu tichete de masă la bunurile alimentare vândute, de TVA la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor, de impozit pe profit la nivelul producătorilor de produse primare agro-alimentare vândute retailerilor;

- al treilea „val" se referă la generarea de noi locuri de muncă de tip salarial, precum și de locuri de muncă de tip non-salarial (convenții de muncă ad hoc sau pe durată determinată sau pe activități pre-stabilite) la producătorii de produse agro-alimentare primare, la retaileri, la emitenții de tichete de masă, la firmele curierat;

- al patrulea „val" se referă la generarea de venituri bugetare (impozit pe profit, impozit pe salariu, contribuții sociale, TVA) aferente noilor locuri de muncă salariate;

- al cincilea „val" se referă la creșterea consumului de bunuri alimentare (consum efectiv final al gospodăriilor populației) generat de noii salariați, precum și noile persoane ocupate non-salariate;

- al șaselea „val" se referă la generarea de noi venituri bugetare la nivelul TVA aferent consumului suplimentar.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?