Filma cu o pasiune dincolo de meseria obişnuită. Îi recunoşteai cadrele dintr-o mie şi era imposibil să le uiţi. Îi plăceau rockul, cursele de maşini, apusul de soare şi cafeaua. Dar mai ales îi plăcea viaţa. A văzut viaţa la gros plan, a filmat-o apoi la cadru american. A pus camera jos şi a trecut el însuşi prin cadru. I-au rămas urmele bocancilor în faţa camerei. Iar el a mers mai departe. Pentru oamenii din jur, un pic prea departe... atunci când în decembie 2008 a început să filmeze şi-n lumea de dincolo...
Noi îi spuneam...Pătreţelu...avea un aro 10, 4 ori patru...Şi prietenii i-au zis aşa... Avea mai mereu o bandană pe cap, fuma ca un turc şi făcea misto de viaţă.
Şi filma cu o pasiune dincolo de meseria obişnuită...Îi recunoşteai cadrele dintr o mie şi era imposibil să le uiţi
Îi plăceau rockul, cursele de maşini, apusul de soare şi cafeaua. Dar mai ales îi plăcea...viaţa
A dus mai departe pasiunea tatălui pentru imagini, poate chiar mult mai departe
Era omul detaliilor. A văzut viaţa la gros plan...a filmat o apoi la cadru american. a pus apoi camera jos şi a trecut el însuşi prin cadru. I-au rămas urmele bocancilor în faţa camerei..Iar el a mers mai departe.
Când nu era în spatele camerei, ca la Culise, de exemplu, tot la butoane se gândea...
Da, Pătrăţele, merge camera...doar caseta s-a terminat...s-a rupt banda aşa inexplicabil...a rămas apusul de soare pe care l-ai filmat. Ultimul cadru între tine şi cer.
Cowboy de România
Cadrul acela ultim, între Bogdan şi cer, face parte dintr-un material pe care nu l-am difuzat până acum. Aşa a fost să fie. Să rămână pentru o ocazie aparte. Vă prezentăm, acum, în premieră, acel reportaj. Unul în care este vorba despre un om şi pasiunea lui.
Atît de simplu, şi totuşi atât de profund... Cu aceeaşi ardoare cu care Bogdan iubea camera, rock-ul, ori maşinile 4x4, personajul de care vorbim îndrăgeşte caii. Iată-l aşadar pe "cowboy-ul" de România, descris prin imaginile filmate de cel pe care mulţi îl strigau..."Pătrăţel!"