România, aleasă în Comitetul Unesco de restituire a bunurilor pierdute în al doilea război mondial

România a fost aleasă în acest comitet în cadrul Conferinței Generale a UNESCO de la Paris. "Este vorba despre un comitet care încearcă să facă o convenție Unesco, la care România a participat în perioada prealabilă constituirii. Am fost printre inițiatori", explică ambasadorul României pe lângă Unesco, Nicolae Manolescu, adăugând că alegerea României a fost "pe drept cuvânt, fiind la concurență cu Ungaria".

Propriu-zis, se încearcă semnarea unei convenții privind bunurile pierdute în timpul celui de-al doilea război mondial, de ambele părți, și modalitatea de restituire a acestora. "Noi suntem printre țările păgubite", explică Manolescu, precizând că nu este vorba decât de bunurile pierdute în cea de-a doua conflagrație mondială, neincluzând așadar aici tezaurul României de la Moscova, pierdut în primul război mondial.

În ceea ce privește includerea obiectivelor din România în patrimoniul material al Unesco, Nicolae Manolescu spune că România are două proiecte, cel de extindere a listei bisericilor din Bucovina cu mănăstirea Sucevița și o propunere amânată în primă instanță, care trebuie rediscutată, de înscriere a Centrului istoric al Sibiului în patrimoniul Unesco.

Totodată, România a dobândit statutul de membru al Consiliului Executiv UNESCO, pentru perioada 2009-2011 si al Comitetului interguvernamental de bioetică al UNESCO / CIGB, pentru mandatul 2009-2013, alegeri pentru care s-a reușit obținerea consensului în cadrul grupului regional în raport cu numarul de locuri vacante, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Campania pentru obținerea acestui post a presupus întreprinderea de demersuri pe lângă toate statele membre UNESCO (193 de state), în paralel cu  promovarea altor candidaturi ale României la posturile din sistemul ONU, se arată în comunicatul MAE. Un rol important în campania de promovare a candidaturii i-a revenit Delegației României la Paris-UNESCO.