România, aleasă în Comitetul Unesco de restituire a bunurilor pierdute în al doilea război mondial

România a fost aleasă în acest comitet în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris. "Este vorba despre un comitet care încearcă să facă o convenţie Unesco, la care România a participat în perioada prealabilă constituirii. Am fost printre iniţiatori", explică ambasadorul României pe lângă Unesco, Nicolae Manolescu, adăugând că alegerea României a fost "pe drept cuvânt, fiind la concurenţă cu Ungaria".

Propriu-zis, se încearcă semnarea unei convenţii privind bunurile pierdute în timpul celui de-al doilea război mondial, de ambele părţi, şi modalitatea de restituire a acestora. "Noi suntem printre ţările păgubite", explică Manolescu, precizând că nu este vorba decât de bunurile pierdute în cea de-a doua conflagraţie mondială, neincluzând aşadar aici tezaurul României de la Moscova, pierdut în primul război mondial.

În ceea ce priveşte includerea obiectivelor din România în patrimoniul material al Unesco, Nicolae Manolescu spune că România are două proiecte, cel de extindere a listei bisericilor din Bucovina cu mănăstirea Suceviţa şi o propunere amânată în primă instanţă, care trebuie rediscutată, de înscriere a Centrului istoric al Sibiului în patrimoniul Unesco.

Totodată, România a dobândit statutul de membru al Consiliului Executiv UNESCO, pentru perioada 2009-2011 si al Comitetului interguvernamental de bioetică al UNESCO / CIGB, pentru mandatul 2009-2013, alegeri pentru care s-a reuşit obţinerea consensului în cadrul grupului regional în raport cu numarul de locuri vacante, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe.

Campania pentru obţinerea acestui post a presupus întreprinderea de demersuri pe lângă toate statele membre UNESCO (193 de state), în paralel cu  promovarea altor candidaturi ale României la posturile din sistemul ONU, se arată în comunicatul MAE. Un rol important în campania de promovare a candidaturii i-a revenit Delegaţiei României la Paris-UNESCO.