10. Alchimia
Ideea transformării unui metal obişnuit în aur poate părea o nebunie acum, însă în perioada antică şi medievală era o adevărată ştiinţă. Alchimiştii îşi concentraseră forţele pentru a descoperi mitica ''piatră folozofală'', o substanţă despre care se credea că poate amplifica puterile alchimiei. Tot ei au petrecut o lungă perioadă de verem câutând ''elixirul vieţii'. Nici acest nu a fost de găsit.
9. Obiectele grele cad cu o viteză mai mare decât cele cu o greutate mai mică
Astăzi toată lumea ştie că obiectele cad cu aceeaşi viteză indiferent de greutatea lor, dar este de înţeles cum a putut Aristotel să aibă o altă teorie.
Abia la sfârşitul secolului al XVI-lea a intervenit Galilei, a testat teoria lui Aristotel şi a descoperit că forţa gravitaţională determină obiectele să cadă cu aceeaşi viteză.
În secolul al XVII-lea Isaac Newton a mai făcut un pas înainte, descriind forţa gravitaţională că o atracţie între două corpuri. Pe Pâmânt cea mai importantă atracţie este cea dintr-un obiect foarte mare, planeta noastră, şi toate lucrurile care se găsesc pe ea.
8. Flogistonul
Cum? Nu aţi auzit de flogiston? Staţi liniştiţi. Nu e real. Flogistonul este o substanţă ''inventată'' în 1667 de Johann Joachim Becher, adăugată de oamenii de ştiinţă ai vremii la lista elementelor alături de apă, aer şi pâmânt. Flogistonul nu reprezenta focul ci substanţa din care era făcut focul. De altfel, ei spuneau că toate elementele combustibile conţin flogiston.
Astăzi cu toţi ştim că respirăm pentru a obţine oxigen şi pentru a întreţine respiraţia celulară, că obiectele au nevoie de oxigen (sau de un agent oxidant) pentru a arde şi că nu există flogiston.
7. Ploaia vine acolo unde pământul este arat
Este puţin şocant că oamenii au crezut că pământul devine fertil dacît este arat. mulţi au crezut că această teorie este adevărată tocami pentru că a funcţionat de multe ori. Dar asta nu datorită faptului că pâmântul era arat, ci pentru că exista un anumit ciclu meteorologic.
6. Pământul are doar 6.000 de aniA fost odată ca niciodată când oamenii considerau Biblia drept o scriere ştiinţifică. incredibil, dar adevărat.
Astfel, în secolul al XVII-lea un învăţat al vremii s-a uitat bine a Biblie şi a estimat că pământul a apărut prin anul 4004 (î.Hr). La această vârstă adaugaţi alţi 2.000 de ani, până în secolul al XVIII-lea când geologişti, cititori ai Bibliei , au realizat că Pâmântul se află într-o continuă mişcare şi schimbare şi obţineţi 6.000 de ani.
Estimările actuale, bazate pe datarea radioactivă, indică o vârstă a planetei de 4,5 miliarde de an.
5. Atomul este cea mai mică particulă existentă
Ideea că materia este compusă din unităţi individuale mai mic i(atomi) a apărut în urmă cu câteva mii de ani. Provocarea umanităţii a fost însă alta: descoperirea unor unităţi şi mai mici decât atomii.Abia în secolul XX, odataă cu apariţia fizicienilor J.J. Thompson, Ernest Rutherford, James Chadwick şi Neils Bohr am descoperit protonii, neutronii şi electronii.
4. ADN-ul nu e atât de important
ADN-ul a fost descoperit în 1869, dar pentru o lungă perioadă de timp nu i s-a acordat mare importanţă. Chiar şi după ce experimentele din secolul XX au dovedit că ADN-ul este material genetic, oamenii de ştiinţă au continuat să îl ignore considerând că proteinele erau cheia eredităţii. ADN+ul era prea simplu pentru a conţine atâta informaţie, credeau ei.
Abia în 1953, odată
It wasn't until Watson and Crick published their all-important double-helical model of the structure of DNA in 1953 that biologists finally started to understand how such a simple molecule could do so much. Perhaps they were confusing simplicity with elegance.